Intel versus AMD: Celeron - K6-2

Intel versus AMD — Celeron - K6-2
Intel versus AMD — Celeron - K6-2

Dedicat tuturor "profesorilor" care se grăbesc să dea indicații și păreri "de specialitate" în legătură cu configurația optimă pentru jocuri a momentului.

Sunt absolut sigur că mulți cititori se află în ceață în ceea ce privește diferențele între un procesor Intel și unul AMD în acest moment, fapt dovedit de sumedenia de întrebari pe care le aud aiurea sau le citesc prin reviste, gen :"merită să-mi iau un K6-2...?". Ei bine, dat fiind faptul că am fost scos din minți de sumedenia de argumente, pro și contra, mai mult sau mai puțin fondate, care mai de care mai pline de importanță, mă voi referi în cele ce urmează tocmai la acest lucru, din punctul de vedere care este specific revistei, adică al jocurilor. Dacă nu știați.

Cutia Pandorei

Unul din punctele cele mai controversate în legătură cu procesorul aflat în colțul roșu (Intel Celeron) este cache-ul L2 folosit de procesor. Spre deosebire de cache-ul L1 (mult mai mic) care nu lipsește nici unui procesor aflat în acest moment pe piață și care a suportat etape de dezvoltare constante de-a lungul timpului, cache-ul L2 este o componentă mult mai puțin importantă, ce poate suporta diverse mărimi (de la 0 la 2048 k) cu diferențe puțin spus semnificative în materie de costuri de producție/preț de piață și deci a segmentului de clientelă vizat.

Puțintică istorie

Cine nu-și amintește de momentul în care a fost lansat la apă primul Pentium II? Mă uitam cu jind la ofertele firmelor autohtone care nu uitau să pună în finalul fiecărui fax, cu litere de-o șchioapă, procesoarele Klamath cu prețuri de prea multe milioane. O prostie evidentă, dat fiind că Klamath (numele de cod al primului P2) era singurul existent pe piață la momentul respectiv.

Toată aberația asta cu nume de cod în producția și planul de producție Intel se datorează modelului folosit de această firmă. La modul foarte concret Intel a produs, produce sau are în plan o serie întreagă de "miezuri" de procesoare, diferite între ele, care poartă diverse nume de cod (Klamath, Deschutes, Mendocino, Katmai... Merced). Intel ia aceste "miezuri" și prin intermediul unei matematici combinatorice elementare le combină cu diverse mărimi de cache L2, half sau full-speed, și obține un plan de marketing absolut aberant.

La oile noastre

Celeron reprezintă un caz special de Pentium II. Propoziția dinainte prezintă o eroare importantă, dat fiind că nomenclatorul nu face legătura între seria P2 și seria Celeron. Acest tip de procesor a apărut ca o dorință a Intel de a acoperi o piață low-end cu ajutorul unui procesor cu costuri minime de producție. Ca rezultat primele două tipuri de Celeron (266 și 300 MHz), cu miez Deschutes, nu au avut nici un strop de cache L2. Răspunsul pieței nefiind tocmai încurajator (chiar deloc, internetul a vuit, a râs batjocoritor și a arătat cu degetul) Intel a hotărât să dreagă busuiocul scoțând ceva ce avea să fie copilul minune al... anului să zicem. Procesoarele Celeron 300 A și Celeron 333 (miez Mendocino) care au urmat au dispus de 128 kB de on-die cache L2 full-speed. În traducere înseamnă că: odată cei 128 k se află pe aceeași plăcuță de siliciu cu miezul efectiv al procesorului, iar a doua că cache-ul lucrează la viteza procesorului. Și ce e cu asta?! Păi e de bine! Să presupunem că ai dat o roabă de bani pe un procesor P2 - Klamath - 300 MHz - 512kB cache L2 half-speed. Dai cu tifla la tot cartieru'! Vine un puști obraznic din vecini cu un CeleronA - Mendocino - 300 MHz - 128kB cache L2 full-speed la o fracțiune din prețul Klamath și-ți demonstrează că procesorul lui se poate comporta, în multe privințe, identic cu al tău. Acest lucru este datorat faptului că cache-ul de 128kB al Celeron-ului, cache ce lucrează la viteaza procesorului, se comportă identic cu cei 512kB ai procesorului tău, care merg însă la jumătate din viteza acestuia. N-ai decât să-ți plângi în pumn! Singurul procesor Intel care ar mai dispune de cache la viteaza procesorului ar fi un prea-scump Pentium II Xeon.

Se pare deci că avem un Tyson redutabil în colțul roșu.

Rezultatele din (Win)Quake. Ca de obicei mov înseamnă Celeron, iar albastru K6-2.
Rezultatele din (Win)Quake. Ca de obicei mov înseamnă Celeron, iar albastru K6-2.

Rezultatele din Unreal. Cu această culoare movilie-exceliană este reprezentată performanța Celeron-ului în FPS. Cu albastru se ițește și K6-2...
Rezultatele din Unreal. Cu această culoare movilie-exceliană este reprezentată performanța Celeron-ului în FPS. Cu albastru se ițește și K6-2...

Dar AMD? MMX sau 3D Now!

Am auzit undeva o chestie de gen 'Celeron a apărut ca răspuns la K6-2". Așa o fi. Cert e că situația în curtea AMD (colțul albastru, cu șort roz cu floricele) e mult mai simplă. Procesorul K6-2 a fost fără îndoială un succes, cel puțin din prisma faptului că acesta teoretic (și uneori practic) aproape a dublat performanțele predecesorului K6. Despre K7 nu voi discuta datorită faptului că e irelevant pentru "versus-ul" nostru așa cum nu sunt nici Merced sau Katmai. Poate într-un număr viitor.

Care e chestia cu "3D Now!"? La modul cel mai practic 3D Now! este un fel de MMX cu mai multe speranțe. În pricipiu atât MMX cât și 3D Now! reprezintă un set de instrucțiuni menit să se ocupe de funcții specifice multimedia

respectiv 3D, bazat pe caracteristica principală a acestor operații: "aceeași instrucțiune este aplicată mai multor date ". Optimizarea vine din faptul că odată detectată o asemenea operație, aceasta se face simultan cu toate datele (SIMD). Diferența dintre cele două seturi este dată de faptul că "mămăliga" (cu patalama la mână) MMX folosește instrucțiuni ce nu pot lucra decât cu întregi, în timp ce 3D Now! lucrează în virgulă mobilă, așa cum se pare că va fi și noul MMX2 implementat odată cu Katmai. Acest lucru nu exclude însă posibilitatea ca și 3D Now! să aibă același sfârșit în dizgrație de care MMX-ul a dispus. Vom vedea.

PRETURI USA — INTEL: Celeron 300A 63$, Celeron 333 72$, Celeron 400 154$ / AMD: K6-2 300 55$, K6-2 350 95$, K6-2 400 152$
PRETURI USA — INTEL: Celeron 300A 63$, Celeron 333 72$, Celeron 400 154$ / AMD: K6-2 300 55$, K6-2 350 95$, K6-2 400 152$

Acestea erau prețurile la cele două procesoare în momentul închiderii ediției. Acum eu nu zic că pe la noi găsiți pe undeva prețuri atât de mici. Mai mult decât atât, dacă te străduiești un pic, găsești firme la care plătești chiar și dublu...

Unde sunt testele alea dom'le?

Am avut la dispoziție două sisteme. AMD K6-2 3D Now! la 300MHz (664.5) și Intel Celeron 333 (da! este un CeleronA) overclock-at la 755 (375MHz). Datorită diferențelor, vizibele cu ochiul liber, de arhitectură externă a celor două procesoare testele nu au putut fi efectuate pe aceeași configurație. Cu toate acestea am avut două plăci de bază de primă mână, care credem noi că nu au influențat semnificativ rezultatele testelor: GigaByte (GA-5AX) pentru K6-2 și Abit (AB BH6) pentru Celeron. Ambele configurații au inclus 64M de SdRAM. Testele au fost efectuate cu aceleași versiuni de WinQuake, Quake 2 și Unreal, cu opțiuni "-nosound" pe unde este cazul, bla, bla, bla... În cazul WinQuake-ului am rulat pe rând Demo1, Demo2 și Demo3, rezultatul reprezentând media celor trei valori raportate. Toate testele au fost execuate exclusiv software.

Testele

Unreal a reprezentat un caz mai complicat datorită faptului că acesta nu include decât o opțiune imprecisă de calculare a FPS și doar la un moment dat și nu în cazul rulării unui demo. Am reușit însă să folosim un progrămel găsit pe Internet care a făcut calculele necesare și cu precizia cuvenită.

Testele în Quake au decurs fără probleme, iar rezultatele sunt poate cele mai precise în cadrul testului nostru, dat fiind că reprezintă o medie între trei demo-uri care s-au comportat diferit.

Pentru Quake 2 apar trei componente ale graficului datorită faptului că am introdus și versiunea optimizată pentru 3D Now! care a facut oarecum niște diferențe după cum se vede în grafic.

Concluzii

În general toate rezultatele au exprimat o performanță relativ dublă în cazul Celeron-ului față de K6-2 în 320x200, urmând ca raportul să scadă (cum era normal) odată cu creșterea rezoluției.

Personal consider că ambele sisteme s-au comportat sub așteptări cu engine-urile de Unreal și Quake 2. Mai ales K6-2, care nici nu a miscat în directia asteptată. Așteptam mai mult decât 40 fps în Unreal și 38 fps în Quake 2 pentru Celeron respectiv 20/20 pentru K6-2, într-o rezoluție chioară cum e 320x240. Daca luăm ca punct de evaluare 24fps ca frecvență minimă jucabilă, atunci nici nu se pune problema să joci Unreal sau Quake 2 pe K6-2.

Driverele de 3D Now! au facut o diferență destul de notabilă de 6 fps pentru K6-2 sub Quake 2 chestie care-mi dă speranțe (vezi Disclaimer).

Disclaimer

În primul rând trebuie notat că procul K6-2 a rulat la frecvența FSB de 66MHz față de 75Mhz ai Celeronului, fapt care nu mă îndoiesc că a influențat negativ rezultatele primului.

Faptul că Quake 2 a câștigat 6 fps cu driverele de 3D Now! mă bucură pentru că trebuie să vă reamintesc că 3D Now! optimizează calculele 3D brute pe care le face procesorul (mai precis modul în care acesta lucrează componentele 3D ale programului), dar dacă testul este efectuat cu OpenGL diferențele dintre GL-ul cu și fară aceste drivere este mai mare pentru că 3D Now! mai îmbunătățește și pe acolo câte ceva. Nu mai vorbim de posibilitatea folosirii unei plăci de accelerare video gândită (și) pentru 3D Now! cum este Riva TNT care va ridica foarte mult capacitatea acestuia pe acest domeniu.

Pe total

Nu sunt cine știe ce iubitor de Intel. Faptul că Intel Corp. imi creează imaginea unui dinozaur gigant, inflexibil și care transpiră prin toți porii vise de mărire monopoliste, Microsoftiene, nu-l așează deloc în conul de lumină al preferaților. Este clar însă că K6-2 se prezintă mai slab decât Celeron oricum ar fi. Poate că diferențele rezultate cu ocazia acestui test nu sunt cele reale, dar nici prea departe nu sunt. Problema vine însă de unde nici cu gândul nu gândiți.

Tada!

Dacă ai hotărât din diverse motive să te axezi pe un procesor K6-2 în principiu nu ai cine știe ce probleme cu excepția faptului că Socket7 este deja "obsolete". Să presupunem că ai un Pentium MMX la x MHz, vrei să faci un upgrade la Celeron dar ai hotărât să mai scoți tot ce se poate din sistemul pe care deja îl ai. Acest lucru îl faci, să zicem, cumpărând o placă Banshee nu-contează-de-care, pe PCI (placa veche de bază nu are AGP și în plus nici Win98 nu ai chef să-ți instalezi) urmând ca mai apoi să schimbi placa de bază cu Slot1 și procesorul Celeron. Nu e bine! Noua placă de bază va avea sigur un slot de AGP și ar fi o mare greșeală să nu profiți de diferența AGP/PCI pentru placa Banshee, pentru doar câțiva dolari în plus. Dacă folosești slotul AGP vei avea nevoie de Win98 sau un OSR 2 și așa mai departe.

În concluzie, indiferent de alegere un upgrade trebuie calculat din timp pentru a te asigura că nu-ți furi singur căciula. Și dacă vreți și niște prețuri de procesoare din USA căutați prin pagină ca să vă edificați. Am zis.

-Johnny

Rezultatele din Quake 2. De această dată Celeron-ul este reprezentat cu galben, K6-2 normal cu albastru, iar K6-2 folosind driverele specializate pentru 3D Now! este colorat în mov.
Rezultatele din Quake 2. De această dată Celeron-ul este reprezentat cu galben, K6-2 normal cu albastru, iar K6-2 folosind driverele specializate pentru 3D Now! este colorat în mov.