ECTS '96

Andrei Fântână la telefon, fotografie decorativă de deschidere a reportajului

După o scurtă spitalizare, colegul nostru a scris pentru voi (încă în stare de beatitudine scriitoricească), următoarele rânduri. Precizăm că nu putem oferi nici un suport tehnic sau imoral la cele ce urmează, întrucât publicăm aceste rânduri din semn de respect pentru cel ce a fost cândva (și încă se mai crede) colegul nostru: Andrei Fântână, la ECTS '96!

ECTS '96. Electronic Interactive Entertainment Expo

Dacă v-ați uitat pe copertă, dacă ați citit editorialul, dacă sunteți rebeli ca noi și vă place Game Over-ul, în orice formulă și pe unde o fi el, vă întrebați: oare ce e cu această ediție specială - ECTS '96.

Stimați cititori, sunt normal. Da, iubiți colegi și scumpi confrați vă mărturisesc că pot să spun aceasta cu inima împăcată.

Fără să știu peste ce am să dau, sincer vă spun că mă așteptam la un fel de întrunire între câteva firme, așa că mă înarmez cu un teanc substanțial de Game Over-uri, o cameră de luat vederea, un aparat foto (pe care în cele din urmă l-am uitat), un reportofon, o viză pe 6 luni, două perechi de ciorapi, Mehmedul de Pădure și alte ustensile necesare unei pașnice plecări în necunoscut (o sticlă de palincă , pampers, cărți de vizită etc) și plec. Mi-am lăsat adjunctul acasă (să-și dea examenul), criticul de nespecialitate (de frică să nu facă vreo criză), complicele și tot echipajul - din motive obiective - și m-am îndreptat cu viteză spre aeroport.

Un tinerel dom'le. Richard Garriot, akka Lord British. Tata lu' ORIGIN

Prima zi: Ne ducem (eu, Mehmedul de Pădure și Arturo - patronul - care a picat din Costa-Rica Miami tocmai la frigul britanic și pe care-l cam strângea pulover-ul) și ne așezăm la o coadă imensă la intrare, pentru înregistrare. Când să ne obișnuim, vine cineva și strigă că cine e de la presă să vină în față. Dintr-un salt am fost primii cu formularele-n dinți. Ne identifică, ne trântește câte un ecuson gigant în piept și ne arată intrarea.

Prima impresie.

Luăm toți poziția de drepți, zâmbetul pe față, capul sus și intrăm.

Denny Atkin de la Computer Gaming World. Posesorul unei „voci" foarte răsunătoare prin lumea gamer-ilor.

Privim, lăsăm brațele să cadă, deschidem gura și ne clătinăm puternic. Ulterior am aflat că ne aflam la cel mai mare „târg" de jocuri din Europa. În câteva cuvinte: avioane, mașini, castele, tunele, monitoare gigantice, jocuri, PC-uri, jocuri, Sony Playstation, Sega, jocuri, joystick-uri, reviste, reporteri, oameni banană, monștri sacrificați sau umblători, manechine, blonde, roșcate, GAME OVER, Virtual Reality, și... jocuri. Ah, și Mehmedul de Pădure (MDP), care umbla cu ochii cât cepele, când după zepeline, când după manechine.

Weaaahhh! Doug Jones. Un normal de la Virgin.

Apoi, prima zi s-a scurs cu tot felul de întâlniri profitabile (am vorbit și de un CD pe coperta Game Over-ului așa, printre multe altele, jocuri și poate și ceva manechine), totul terminându-se cu provocarea lansată de Doug de la Virgin: Biliard. Se ridică semeț, Mehmedul de Pădure și răspunde provocării. Seara bem pe cheltuiala lui Doug și ne amuzăm savurând priveliștea în care Mehmedul - spasmofilic - lua bătaie la biliard. Ne-am întors acasă, unde după o ceartă binevenită cu E-roul nostru MDP (Mehmedul de Pădure) am dormit ca niște puișori de focă cu sindromul vacilor nebune.

Adam Maxwell, unul din „greii" de la BLIZZARD.

A doua zi:

În ziua următoare, fiecare și-a făcut de cap: Arturo a stat la barul presei, și a vorbit la telefon în Costa-Rica la toate rudele lui, MDP-ul s-a plimbat și sper să se fi jucat și el (I-am lăsat videocamera după interview-ul de la Blizzard și i-am dat drumul prin expoziție), iar eu, subnesemnatul, m-am ocupat de Dungeon Keeper bestial), SyndycateWars (Super), Theme Hospital (Dement) - pe la fiecare joc câteva secunde. Tot din joc în joc, precum elefantul din pom în pom, dau - printre mulți alții - de Denny Atkin CGW (Computer Gaming World) pilotând din carlinga unui triplan, un măreț pentium. Două vorbe, trei surcele, ca de la reporter la reporter la o dușcă de aer curat (aproape scandinav). Un tip extraordinar. După aterizare mă lovesc de Richard A. Garriot akka Lord British de la Origin. L-am tras deoparte și i-am făcut cunoștință cu reportofonul meu. Nici nu-mi iau bine rămas bun, că dau de General Manager de la Bullfrog: Les Edgar. Ce să vă spun, doar pe Sid Meyer nu l-am găsit. Mi-au zis că trebuie să fie pe aici, la vreo coadă... Eh, seara urmau două petreceri. Una la OCEAN, unde se ducea Denny și alta la Sierra, unde se ducea Doug. Arturo pleca a doua zi la 8:00 ora locală deci nu putea să vină. Pe MDP îl mâcau pantofii de urla la lună și nu vroia să meargă. Eu, singurul om normal, țineam morțiș să mă duc, însă m-am înțeles de minune cu MDP-ul și am reușit, după multe eforturi, să nu ajung la nici una. Așa, ca să vă faceți o idee, la Sierra au fost 500 de invitați. La Ocean erau mai puțini, dar era mai select. Acuma, ca să nu fim răi, putem spune că Mehmedul a fost eroul care s-a zbătut pentru CD-ul de copertă și pentru încă ceva trebușoare, la fix penrtu voi. Eu, mai am puțin și vă promit la numărul următor un interview cu MB (Mehmedul Bucuros), dar asta rămâne de văzut. Până atunci vă pup dulce iubiți și stimați, dragi și scumpi actuali sau viitori rembeli. Nu vă faceți nici o problemă, vă spun eu: Suntem normali!

Tipul e Les Edgar, director general al BULLFROG, iar revista... s-o recunoașteți voi.

Cine vine la ECTS, cine vine după mine..?

Niscaiva...

După un tur de orizont prin puzderia firmelor împrăștiate în expoziție, amețim. Ne revenim și numărăm: 1, 2, 3... 184! Să mai numărăm o dată: 1, 2, 3...tot 148! Bun, deci avem 148 de firme de vizitat, discutat, jucat ce e de jucat, schimbat cărți de vizită, râs, băut ce e de băut (nu-i frumos să refuzi), pupat ce e de pupat, etc... ce e de etc.

Și de unde să-ncep, dacă nu de la Bullfrog? După o discuție aprinsă cu Cathy și o altă discuție cu nenea ăla din poză mă opresc în fața unui calculator pe care nu rula nimic altceva decât DUNGEON KEEPER. Am înghițit în sec, și am dat și eu un clic de mouse, nu știu pe ce, dar nu cred că era ceva important: n-a sărit nimeni la mine. In concluzie, m-am apropiat de dungeon. Un băiețel cu spate de fetiță, s-a apropiat și a început să-mi grăiască. Uite, aici facem o cameră, vin ăia mici și sapă, mergem și noi să vedem ce treabă fac etc. Pe băiat îl chema Bullfrog și nu mai știu cum. Cel puțin așa scria pe el. După ce ne-am jucat noi DK, am ștrafat dreapta și, după ce m-am distrat puțin cu Theme Hospital (am vrut să văd ce face dacă pun o soră medicală în WC-ul bărbaților), am dat de Syndycate Wars. Aici a trebuit să nu stau prea mult. Riscam să fac carieră în 3 zile ca Syndycalist și s-o dau naibii de revistă. Tot aflându-mă la EA, am trecut pe la Time Commando și apoi am urcat la etaj, pentru FIFA'97, Independence Day, Die Hard Trilogy etc. Standul celor de la VIRGIN avea formă de fortăreață. Publicul avea voie doar la etaj. Acolo, în fiecare turn de apărare, erau o mulțime de calculatoare, cu ce credeți? Cu jocuri, domnule! Așa am văzut Outlaws și restul de Lucași, Lands of Lore II și Red Alert-ul și încă multe altele, suficient cât să te doară capul. M-am dus și la parterul castelului. Trec de securitatea loacală și dau de barul Virgin. Consum Virgin Energy la cutie, (Virgin Vodka se dădea numai cu sticla) și invitând barmanița la petrecerea Sierra, stabilesc o întâlnire cu Doug pentru seara următoare.

Plin de avânt, trec pe rând pe la GT Interactive, care închiriase scara ce ducea la balcon și o transformase în Papua Guinee, cu liane, bălării, blănuri și sunete de junglă (o fi junglă în Papua?), apoi pe la Rama lu' Sierra și ajung la Gremlin. Aici dau de un tunel cu scheleți, foarte frumos (Realms of the Hounting) și de ceva joace de calitate: Sand Warriors - Chariots Of The Gods, un Arcade 3D flight sim, cu o atmosferă nebună în SVGA: două mari națiuni se înfruntă „genocidal". Premiul: dreptul de a coloniza o planetă deșertică. O îmbinare de imagini ale Egiptului antic, cu ultratehnologia secolelor ce au să vie. Foarte frumos. Ei, dar să nu mă las furat de peisaj, uite acolo Interplay-ul

Dungeon Keeper. Andrei a „jucat" câteva secunde și era să-l coste viața la întoarcerea în țară.

INTERPLAY: tot ce vrei

Combinarea Interplay-ului cu AD&D (faimoși în legea lor cu RPG-uri dinainte de computere) și cu TSR - alți iluștri - va da naștere mai întâi la „Blood & Magic" - Octombrie'96 - un Fantasy Strategy cu 5 împărății, 15 misiuni și 28 de caractere, cu tot cu Clerici, Gargoyli și alți turbați. După strategie vine „Dragon Dice", un RPG care se laudă ca „cel mai adânc joc de zaruri pe computer din toate timpurile". Să nu vă imaginați că e un joc de zaruri. Au zis: Ianuarie '97. După RPG vine Action/RPG-ul Descent to Undermountain. În plus, Fallout - în aprilie, M.A.X. - o strategie de Noiembrie '96. MDK se anunță ca un bestial Shoot'em Up primul joc de Shiny Entertainment de PC (până acum s-au bestializat pe Sony Playstation). Să lăsăm Interplay-ul că n-avem loc de toate. Iată...

INTERACTIVE MAGIC. „Nouă nu ne pasă"

IM se jucau pe internet cu încă o mare gașcă de dementi, ceva cu avioane: Air Warrior II. Bine, dar asta nu-i nimic. Ei se dau în vânt și cu IF-22 Lightning II. Asta așa, să le facă în ciuda celor de la Nova Logic, că tot aveau standuri alăturate. Și, ca să fie treaba completă, aveau „pe masă" și IM-1A2 Abrams. Nici o grijă, zic eu, la Armored Fist 2. Cât despre IF-22 Lightning II, are Generator de misiuni și Campanie așa încât nici o misiune nu seamănă cu alta. Solo, modem și network folosește cockpit-ul actual și, pentru distracția lor, peste 250.000.000 km pătrați de „satelite data". Adică au înnebunit de-a binelea, dar pentru binele nostru, firește.

V-a plăcut Civilisation 2? Incercați Destiny. Se pare că rupe lanțurile. În rest, Interactive Magic ne capitalizează mai încolo și propune ca în 2125 (ce număr comercial), să cadă cerul. Fallen Haven însă, nu așteaptă până atunci.