Imperialism 2

"...valoarea lui e un pic mai adânc îngropată..."

Mă gândeam că supe-para-mega hitul dulcineilor de la Pet Shop Boys, cel intitulat laconic "Go West", ar fi avut un succes nemaipomenit în epoca lui Columb, chiar dacă ar fi circulat doar sub forma fluieratului melancolic al docherilor, în amurg. De ce? Pentru că, imediat ce a fost descoperită, Lumea Nouă a captat cea mai mare parte a atenției și bogățiile ei au început să bântuie visele regilor și oamenilor de rând deopotrivă. S-au gândit suveranii și oricum priveau problema, potențialul economic al Lumii Noi nu era de neglijat și putea însemna infuzie de capital revigorator, supremație, imperii coloniale, etc. Ce mai, o mulțime de perspective roz. Așadar, și-au numărat corăbiile și, cei care au avut ce număra, le-au burdușit cu soldați și steaguri, rostind, ca pe o silabă lungă:"Go west!". O problemă minoră a apărut sub forma băștinașilor, care au fost repede convinși, mai cu mărgele, mai cu tunul, că sunt niște oameni care nu mai au ce face cu pământul de sub tălpi; cei care au supraviețuit persuasiunii au fost trimiși "for the term of their lives" în tabere de vacanță, numite urât "rezervații", unde puteau să-și admire mărgelele & pieptănușii în tihnă. Noua ordine fiind stabilită, râuri de aur și tot felul de bunătăți au început să curgă spre țările colonizatoare determinând, în Europa, spectaculoase schimbări politico-economice.

Prima impresie care emană din Imperialism 2: "Age of Exploration" e aceea de asemănare cu Civ.Treptat, treptat, pe măsură ce ți se dezvăluie universul jocului, realizezi că impresia e corectă doar parțial; anumite elemente (de exemplu, cercetare, explorare, diplomație) sunt, într-adevăr, comune, însă felul în care acestea definesc universul jocului e altul. Mie, personal, aceste elemente, mi se par mai profund exploatate aici și consider jucabiliatea rezultată mai complexă.Aș ezita dacă ar fi vorba de un versus CTP-I2, pentru că cele două jocuri suportă comparații doar până într-un punct; ceea ce le diferențiază e existența Lumii Noi de care vorbeam mai sus și rolul acestui element care e foarte important în nucleul I2-ului, pentru simplul motiv că deschide drumul spre victorie. Apoi mai e și comerțul, care e un accesoriu în CTP, și o prioritate de gradul 0 în I2, dat fiind faptul că e principala sursă de venituri.Noile teritorii nu sunt greu de găsit, astfel că după câteva ture de la începutul jocului, unduiesc din țărmuri sub privirile turtite de bucurie ale marinarilor tăi. Cu ocazia invaziei obligatorii pe pământurile noi, poți deprinde și exersa ceva din partea de tactică militară pe care trebuie să o etalezi ulterior, pentru a-ți vedea cu ochii visurile imperialiste; mi-a plăcut faptul că superioritatea militară a invadatorilor europeni ( istoric reală, dealtfel) e bine reprezentată, de așa manieră încât bieții incași, azteci, paricipă doar de dragul de a participa la lupte (și totuși, poți avea pierderi supărătoare, dacă ignori niște aspecte tactice de bun simț). Fiindcă am ajuns aici, vă spun că ecranul și sistemul de luptă e asemănător cu cel din Heroes III, dar mult mai sărac și, oricum, ideea e că nu ăsta a fost țelul suprem al producătorilor. Un minus se manifestă la nivelul ăsta sub forma lipsei de varietate grafică a fundalului pe care se desfășoară bătăliile și riscul de a te plictisi crește proporțional cu numărul acestora.

Deși e turn-based, în I2 e neglijat conceptul de puncte de acțiune aproape în totalitate și, faptul că numai deploy-ezi unitățile, fără a avea griji de genul "mai au?", "n-au ajuns încă?" e absolut reconfortant chiar dacă se pierde, întrucâtva la realism.Regulile, ca să zic așa, de exploatare a resurselor sunt bine gândite și (de data asta) foarte realiste: orice ranch, fermă, pădure, etc. are o anumită producție, care pentru a fi fructificată trebuie transportată în capitală, ceea ce impune rețea de drumuri, care drumuri au anumite capacități de transport. Simplu, nu? Apoi, pentru a putea vorbi de o producție în sensul greu al cuvântului, e necesară o anumită forță de muncă, care poate fi mai mult sau mai puțin calificată. Micromanagementul, deși stufos (există, totuși, posibilitatea de a automatiza diversele sectoare), e foarte incitant și place rău de tot, fiind chintesența jocului, iar dependențele și corelațiile din cadrul lui contribuie mult la gameplay și sunt bine gândite. Odată ce începi să gospodărești prin Lumea Nouă realizezi și mai bine lucrurile astea, fiindcă e necesar un echilibru fin între ce faci acolo și ce faci "acasă", între dezvoltarea economică și dezvoltarea militară, consecințele unui dezechilibru fiind usturătoare.

Partea diplomatică e tratată atent și e, deasemeni, un element important, pentru că, printre altele stabilești și politici comerciale aducătoare de belșug (uneori); contribuie serios la jucabilitate, mai mult decât în multe jocuri în care e prezentă și e bine integrată. Deși aș fi vrut să spun aceleași lucruri despre cercetare, nu pot, pentru că e cam slăbuț realizată și cam seacă. E posibil să fie o impresie subiectivă, totuși, având în vedere că am jucat I2 după CTP, unde...știți voi ce gorun de cercetare stufos există. Merită acordate din plin circumstanțe atenuante pe motiv că AI-ul e chiar bun și nu va dezamăgi decât pe acei la care, oricum, asta e un fel de a fi. Acest fapt probat mă îndreptățește să vă spun ce e un joc la care single player-ul place mai mult decât multi-ul, cu toate că acesta din urmă are și el farmecul lui și nu merită trecut cu vederea.

Graficii, surprinzător, nu i-au fost luate în seamă țipetele când aceasta a devenit conștientă de cum arată; nu e supărătoare, dar nici muncită, având aerul că a fost realizată cu vreo cinci-șase ani înaintea jocului. Puteau totuși să-i facă capriciul de a o polei cu ceva "smooth" și mai la zi...

Asta nu trebuie să vă servească vouă drept scuză pentru a nu juca Imperialism2. Nu e genul de joc care să merite judecat numai după grafică, mai ales că multe alte aspecte sunt muncite și merită din plin atenția voastră; valoarea lui e un pic mai adânc îngropată și, ce-i, drept, sunt necesare câteva ore pentru a deveni conștient de ea.

• Blom