Eagle Watch
In exeperiența mea, suficient de lungă, în lumea jocurilor, am învățat o lecție importantă (zic eu): 1 - nu aștepta niciodată cu interes un joc despre care se discută prea mult, și 2 - numele unei firme renumite, plasat pe cutia unui joc nou lansat, nu garantează niciodată calitatea acestuia (până acum singura excepție fiind Blizzard). În consecință, se poate spune că aștept nonșalant să văd ce-mi poate oferi piața, fără prea multe vise și fără să mă entuziasmez fără rost... Cu toate acestea ultima producție "așteptată" chiar și de mine, a fost add-on-ul de Rainbow Six - Eagle Watch.
Ei bine, dacă Rainbow Six a fost revelația neașteptată a redacției, (fâs! Singurii cu adevărat interesați am fost eu, Paul și, mai târziu, Dragoș) vă dați seama cum am așteptat Eagle Watch. " O sută de misiuni trebuie să aibă" gândeam eu, după modelul Total Annihilation: The Core Contingency, plus "două mii de arme noi".
Single Player mode activated
Din nefericire, când am pus mâna pe CD-ul cu pricina am descoperit că acesta nu conține decât 5 (cinci) misiuni noi. "Aoleu! Dar ce misiuni!" avea să fie remarca mea de după doar o oră.
Vă amintiți sper de coloanele cu Artificial Intelligence din articolul RS (nr 12) în care vorbeam despre diferența majoră între ultima misune, aproape imposibilă, și celelalte. Păi, cam așa stau lucrurile cu cele cinci misiuni din Eagle Watch. Adică toate sânt un fel de "misiunea 16" în locații diferite.
Misiunile sunt atât de grele, încât e imposibil să nu te enervezi rău de tot la fiecare. Planing-ul devine ineficient, pentru că AI-ul camarazilor nu poate aborda cu ușurință situațiile limită în care doar tu vei reuși (poate) să te descurci. Ca o paranteză, să menționez că în EW apare un element extrem de important odată cu patch-ul pentru .exe-ul de RS; trupele nu mai stau toate cu fața înainte în momentul în care grupul stă pe loc, examinând cu interes ceafa celui din față sau, în cel mai bun caz, doar o parte din zona din față (în condițiile în care sunt deplasați puțin lateral). Odată cu patch-ul, apare și o schimbare de bun simț în această concepție. Presupunând că vorbim de un grup de patru soldați, în momentul în care grupul se oprește, primul se utită în față (sau unde te uiți tu de obicei dacă tu ești acela care comandă grupul), al doilea se uită tot în față, plasat puțin lateral, al treilea se uită alternativ, când în dreapta când în stânga, iar ultimul se rotește 180 de grade și se uită cu precădere în spate. Lucrul e bun, dar nu înseamnă că te poți simți într-adevăr cu spatele și flancurile asigurate.
Misiunea trei, este de departe cea mai reprezentativă pentru dificultatea exacerbată a misiunilor. În principiu este vorba de o hartă simetrică, cu două camere cu balcon, mai simple, dar care-ți vor crea oricum probleme. Partea cea mai grea o constituie turnul și scara în spirală a turnului. Pe parcursul scării se află o gramădă semnificativă de băieți răi, care se uită cu precădere în josul scării observând astfel într-o fracțiune de secundă momentul în care grupul tău ia colțul. Și după ce ia colțul... "dă și colțul" ca să zicem așa. Și pentru un jucător uman va fi extrem de greu să parcurgă această etapă fără să-și omoare toți soldații pe parcurs. Și ca și când scara nu ar fi fost suficientă, odată aflat în turn, la mecanismul ceasului, intri într-o cameră pe două nivele, cu balcon, în care stau doi teroriști foarte pașnici cu ostaticii și cu forțele de ordine. Dat fiind că în planing nu ai nici o opțiune de "examine room", de exemplu, prin care să forțezi trupele să se uite și sus, într-un unghi foarte abrupt, misiunea nu poate fi terminată decât cu intervenția ta, susținută.
În rest, pot menționa că hărțile arată mult mai bine, fiind mult mai muncite decât cele din RS la capitolul aspect, și că sunetul și muzica sunt execelente, foarte bine integrate în moment. De exemplu atunci când urci scara de care vorbeam începi să auzi din ce în ce mai tare sunetul mecanismelor ceasului, având impresia că după fiecare colț, chinul tău poate fi terminat.
Revelația jocului cooperativ
În general nu prea ai cu cine să joci un joc un multiplayer cooperativ. Pentru acesta, cei care se joacă trebuie să se înțeleagă cât de cât între ei, și să nu-și calce pe coadă. În plus mai apar și tot felul de discuții de gen "ultima oară tu ai fost în față, e rândul meu... ba nu... nu se pune... ba da...". Copilării. În consecință se renunță la cooperativ și se pun imediat bazele unei confruntări head-to-head.
Când joc cu Dragoș este altă problemă, ne cunoaștem de prea mult timp că să avem discuții de acest gen și am putut să ne delectăm amândoi cu o execelentă noapte de EW cooperativ, plină de suspans și sentimente de împlinire. Acestea din urmă au ridicat enorm feeling-ul simțit în RS: Eagle Watch și au tins să mai șteargă din frustrarea modului singleplayer.
Aș vrea să mai discut despre jocul de rețea, mai ales abordarea jocului în "mai mulți", moduri de planuire, etc. dar nu prea am spațiu, după cum se vede, așa că voi reveni, poate, în numărul viitor, la un Aergistal despre acest add-on.
Concluzia
Rainbow Six: Eagle Watch a pierdut foarte mult din jucabilitate datorită dificultății exagerate, care aproape exclude posibilitatea unui planing decent. Totuși, rămâne un joc de referință, add-on-ul va place enorm celor obsedați de RS iar un Rainbow Six 2 va fi mai așteptat ca nicodată. Am zis.
- Johnny
General Info
- Producator: RedStorm
- Distribuitor: RedStorm
- Web: www.redstorm.com
Hardware Bench
Testat pe:
- K6-2/300 64M i740 —
****- foarte bine - CeleronA/375 64M Voodoo2 —
*****- excelent
Score Board
Multiplayer excelent, dar un singleplayer în care iți sare basca rapid de tot, și dacă nu ești atent imediat trântești și bufnești...
85