Motocross Madness

În fiecare vedem supărați în costume de piele cum își conduc bolizii pe două roți prin Bucureștiul României minunate. De fiecare dată înjuram printre dinți și ne întrebam când vom avea și noi ocazia să conducem așa ceva ! Ei bine ...

Pofta-n cui! Nici acum nu e cazul. Când m-au împuns cu Mirror from before-ul (cine n-a jucat Dark Earth nu știe despre ce e vorba și la o adică nici nu merită să știe) ca să zic ceva de el m-am gândit la Motoracers 2 și n-am fost prea încântat. Am realizat că e altă mâncare de pește când l-am instalat și l-am rulat.

Subtitlul 1

(criză acută de inspirație la subtitluri)

Ai la dispoziție 13 feluri de motociclete (mai bine zis culori) și 13 șmecheri care să le călărească (și ei care mai de care mai colorați) și patru moduri de a-ți mânca timpul de unul singur. Stunt quarry, baja, national race si supercross. Primele două se desfășoară pe aceleași trasee, în număr de 7, doar scopul făcând diferența, acrobație și respectiv de urmat un waypoint. National race se desfășoară pe nu mai puțin de 14 trasee care mai de care mai arătoase, iar Supercross nu este altceva decât un traseu cu obstacole (5 feluri) în niște stadioane, ideea fiind cam aceeași și anume care trece primul linia de sosire.

Partea de multiplayer este și ea la fel de stufoasă, Motocross Madness putându-se juca pe Internet, LAN, etc.

Așa că, după ce admir eu gigea opțiunile de joc și alte alea de optimizat pe la bicicletă, aleg un pilot cât se poate de verde și o motocicletă perfect mov pe cât posibil (ca să se asorteze) și mă aliniez la start.

Aglomerație mare la start și sacadare cât încape. Dar să vedeți când a pus de verde și a trebuit să demareze ce s-a întâmplat .... Nu, n-ați ghicit! Nu s-a inundat magistrala, ci a crăpat sistemul!

Ei și ce dacă! Ieșim și mai intrăm o dată, poate merge ... Și a mers!

(Mare dreptate a avut ăla cu ochelari!)

Grafica este bună, dar nu revoluționară, extraordinară, blah, blah. Este îndeajuns de bună cât să atârne în balanța feelingului. Cerul n-arată rău dar este static. Nu tu nori care să se miște, păsări care să zboare, așa cum îmi zboara mie acum gândul la Unreal. În rest terenul arată foarte bine, iar umbra motocicletei se modifică foarte realist în funcție de craterele pe lângă care treci.

Sunetul este foarte bine realizat, track-urile audio fiind înlocuite de un zgomot de fond (format din greieri, hiene și alte animale, și respectiv tribunele din Supercross) acoperit în mod plăcut de motorul motocicletei.

Mișcarea motocicletei este bine realizată și mult mai aproape de real decât mișcarea motocicletei din alte tentative în domeniu (Motoracers 2 de exemplu). Dealtfel este și ceva mai greu de condus drăcia. Adică la un moment dat sărind cu viteza x peste hopul y te poți trezi că ai aterizat în... cap (iar vă gândiți la prostii?) Carevrasăzică va cam trebui să te lași ori în față, ori pe spate ca să nu mușți regulat din țărâna.

Și zău dacă nu merită...

Nu pot spune că sunt un împătimit al jocurilor pe (era să zic calculator) două roți. Dar jocul ăsta reușește să te prindă într-o anumită destul de mare măsură, iar dacă motocicletele de teren și relieful lunar în care se dispută cursele te pasionează, atunci cu greu îi mai dai drumul din labe (iar vă gândiți la prostii!).

• Alex