Mech Commander
Jocul Mech Commander este un joc "calumea". Are o grafica tare, muzica tare, sunetul tare, introducere tare, acțiune tare. E tare. Este produs de FASA, distribuit de Microprose, este situat în universul Mechwarior-urilor. Bla. bla, bla...
GAAAATA!!! Nu-i așa că v-ați săturat să auziți la nesfârșit aceleași și aceleași descrieri de jocuri. Nu credeți că ar fi cazul să mai schimbăm stilul. Sunt la ora la care sunt ultra-mega-super-hiper-revoluționar. Eu propun să deturnăm stilul caracteristic al revistei spre unul mult mai potolit și conservator. Deci... Stimați cititori fideli, cuminți și ascultători, căscați urechile (prin intermediul ochilor) la ce am a vă comunica despre minunatul joc mai sus numit. Mie sincer să fiu mi-a plăcut chiar de la introducere. Scurt, concis și la obiect. Chiar că te băga în miezul problemei, plus că te sfătuia cum este mai bine să procedezi cu susținătorii Clanurilor. Ăăăă, am uitat să vă spun că toată tărășenia se petrece pe Port Arthur, o planetă probabil foarte importantă pentru războiul general. și cafteala este între cei buni (adică ăi de-i comanzi tu sau te comandă pe tine) și cei răi = Clanurile (de ticăloși soioși și pântecoși).
Jocul vine cu o grămadă de idei noi și nu tocmai, dar îmbinate într-un fel aparte. Exact ca în cazul în care mănânci separat unt, făină, zahăr, cacao și fructe sau dimpotrivă, le combini de rezultă o prăjitură ca la Capșa. Așa s-a întâmplat și în acest caz. Luate fiecare în parte ideile au mai fost folosite, dar niciodată împreună. Interfața este deosebit de simplă, ceea ce crește impresionant jucabilitatea. Să nu confundăm simplitatea interfeței cu cea a jocului. Nu, nu am spu s asta. Chiar în cazul jocului, producătorii dau dovadă de un deosebit bun-simț în sensul că este conceput la limita (plăcută) a suportabilității.
Misiunile (câte partu, cinci) sunt grupate în campanii, pornind de la simplu la dificil. Obiectivele misiunilor sunt extrem de variate astfel încât să nu apuci să te plictisești. Dacă mânuiești cu grijă roboții și mai culegi de ici de colo câte o armă ai rezolvat problema banilor. Reparațiile nu costă chiar o avere, iar prin vânzarea unora din obiectele capturate/recuperate de pe câmpul de luptă vei face rost de o grămadă de bani.
Sper că ați prins ideea: simplitate maximă, eficiență direct proporțional cu simplitatea. Modul de pregătire al Mech-ilor pentru misiune, selecția și aranjamentul armelor, vânzarea și cumpărarea, toate sunt ușor de realizat astfel încât să rămână mai mult timp pentru misiuni (care fie vorba, durează destul de mult). Salvările nu se fac decât între misiuni, ceea ce s-ar putea să deranjeze pe unii, însă după cum am mai amintit dificultatea este stabilită la limită.
O idee absolut bestială este cea legată de razele de acțiune a diferitelor arme. Există arme cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune. De altfel există și o concordanță între raza de acțiune, greutate, viteza de reîncărcare și damage-ul pe care-l produce. În acest fel o armă rapidă va cântări mai mult decât una lentă, dar va avea și un damage mai mic decât una care se reâncarcă mai încet. Iar voi terbuie să țineți cont de clasa din care face parte Mech-ul pe care veți monta armele și să stabiliți cu exactitate ce rol va avea în viitoarea misiune. Și tot vorbind de razele de acțiune mi-am adus aminte că există trei moduri de atac (ba chiar patru): atac la baionetă, cu praștia și cu pușca (iar al patrulea este "de pe loc").
Însă pentru a mai aduce și critici trebuie să spun că nu m-a încântat deloc faptul că ești silit să folosești chiar de la început grupurile prestabilite pentru fiecare misiune în parte. Mai pe românește ai dreptul la maxim trei grupe de câte
maxim partu roboți (deci în total maxim o duzină de roboți), iar în timpul misiunilor nu poți crea tradiționalele grupuri (cu ALT+1, 2, etc.). Dar pentru a pune capac la toate acestea va trebui să te încadrezi la fiecare misiune într-o limită maximă a greutății autorizate pentru dessant. Și să te ții nenicule când ai de ales între Mechi de asalt (cei mai grei, dar și cei mi tari), sau tot felul de compromisuri între greutate, viteză și putere de foc.
Odată intrat în misiune totul merge ca pe roate. Ai unul sau mai multe obiective de îndeplinit, trebuie să ai grijă să nu-ți bușească prea tare roboții și în rest toate cum le știți. Ca o paranteză, briefing-ul fiecărei misiuni trebuie obligatoriu citit pentru că primești informații vitale pentru a duce la bun sfârșit însărcinarea primită. Revenind în misiune, poți avea și elemente ajutătoare precum suport de artilerie ușoară sau grea, camere înaripate de luat vederi sau senzori.
În privința artileriei apare aceeași problemă: odată chemată mâna de ajutor durează un timp direct proporțional cu puterea de distrugere; și iarăși trebuie să faci compromisuri...
Desfășurarea misiunilor este gândită la cel mai mic detaliu. Ce putem reproșa este faptul că apariția diferitelor "evenimente" se face întotdeauna ddin același loc și la același interval de timp. Partea bună este că nu reacționează de fiecare dată la fel.
O altă idee bună este cea de cucerrire a unor puncte strategice, dacă le putem numi așa. De exemplu, turelele de apărare sunt comandate centralizat de la un turn de dirijare a focului (existând câte un turn pentru fiecare sector mai important de apărat). În cazul în care acest turn este distrus, atunci toate turelele comandate de el încetează să mai tragă. Partea interesantă intervine prin faptul că odată capturat, turnul ordonă turelelor să întoarcă focul împotriva noilor dușmani. Același lucru se petrece cu controlul porților de acces, atelierele de reparații, cartierele generale sau dirijarea senzorilor.
Și apropos de atelierele de reparații. Acestea se ocupă cu repararea roboților sifonați în cursul bătăliilor purtate, dar nu pot înlocui armele distruse. Bun și foarte frumos. Am întâlnit în diferite misiuni aceste ateliere, știam cum funcționează și în consecință mi-am făcut treaba cu ajutorul lor (în speță am reparat tot ce mai rămânea de reparat). La un moment dat în timpul unei misiuni spre sfârșitul jocului s-a întâmplat să am de reparat vreo patru mașini de asalt cu tablă îndoită binișor; și ce credeți: aceste ateliere nu repară așa, la infinit. Nu copii, fiecare atelier repară o cantitate bine definită de armură, după care pur și simplu nu mai ai ce face cu el!
Detalii de acest gen sunt cu duiumul în Mech Commander. Pădurea arde și focul se răspândește, unii roboți au jump-jeturi, un robot merge mai greu la deal și mai repede la vale, raza vizuală crește odată cu înălțimea, un Mech oprit și pitit după o stâncă este aproape imposibil de detectat pe radar, poți bruia emițătoarele radio ale dușmanilor și încă o multime de astfel de chichițe nu au fost omise tocmai pentru a-ți oferi plăcere de la început până la sfârșit.
Este un joc cum puține s-au făcut până acum, care are darul să te prindă în firul acțiunii și cu greu renunți să mai "launch" misiunea următoare. Chiar dacă cel mai mare repros pe care îl pot aduce este că nu poți crea grupuri noi de care uneori ai atât de mare nevoie, pot afirma cu mâna pe inimă că nici de această dată FASA nu ne-a dezamăgit.
- Mazer