Fallout 2

It is happening again! Exact cum sa întâmplat cu Fallout, și în acest caz Fallout 2 a venit cu trei zile înainte ca revista să fie gata, astfel încât adio cover story pentru universul fallout-ian. Cel puțin dacă nu se va face cândva vreun Fallout 3.

Așa cum scriam în numărul trecut, povestea din Fallout 2 te aruncă cu 50 de ani după punctul terminus trăit în prima parte. Numele tău este nesemnificativ, dat fiind că oricum cea mai înțeleaptă soluție este să-ți construiești un personaj complet customizat, căruia cu bunăvoință îi vei împrumuta numele și eventual vârsta. Universul din Fallout 2 este cel al renașterii, și al regăsirii... identității (ualeu!) în care scopul tău principal este acela de a găsi un G.E.C.K. (sau pe românește spus Garden of Eden Creation Kit). Personal nu știu ce reprezintă acest lucru, la modul cel mai concret, dar conform manualului tehnic al acestuia (al "gecului") ar trebui să te ajute să creezi undeva, cândva, pământul făgăduit, de care membrii tribului tău au neapărată nevoie pentru a supraviețui unei secete ce durează de șapte ani. Acest cvasi-instrument se află în Vault 13 - as we know it from Fallout. Problema ar fi ușoară dacă ai ști unde se află bătrâna Vault 13.

Bisturiu!

Lăsând crapul și știuca la o parte purcedem la analiza completă sub microscop. Fallout 2 folosește un engine care nu aduce schimbări radicale față de Fallout. Chestia e că jocul pornește de la premiza că ești un jucător învetat de Fallout și nu dorești un joc nou, ci doar unul cu o continuare a poveștii și eventual cu anumite îmbunătățiri în anumite zone în care primul joc era în mod evident perfectibil. Și exact acest lucru a făcut Black Isle.

Fără nici ce mai mică urmă de îndoială afirm că cel mai important adaos în Fallout 2 față de precedent este capacitatea de a controla mai în amănunțime personajele vecine și prietene, care te urmează în luptă. Vă amintiți cum în Fallout personajele de acest gen aveau incăpățânarea de a nu folosi niciodată armele sau armurile pe care cu bunăvoință le cedai, fapt ce avea ca unic rezultat moartea acestora, în momentul în care în timp, aflați în fața unor inamici din ce în ce mai puternici, se dovedeau a fi sub-dotați. Not any more! În Fallout 2 ai capacitatea de a "controla" dotarea tovarășului tău de arme, chiar dacă aceasta înseamnă doar două butoane gen "Folosește cea mai bună armă/armură". Apoi ai capacitatea de a condiționa comportamentul acestora în luptă, când să folosească un anumit mod de luptă sau când să se retragă din luptă. Așa cum mulți au observat dar și cum realizatorii jocului subliniază, aceasta.

Este o armă cu două tăișuri: fără să-ți dai seama poți să-ți creezi cu propria mână un dușman indestructibil. Sau cum se zice prin zonă: "Ce stai bă cu șarpele ăla la sân?". Fallout 2 se prezintă ca un joc mult mai puțin liniar decât părintele său, chestie care îi dă un sentiment relativ haotic. Dar în cele din urmă: This is real life like!. În plus 2-ul este de două ori mai voluminos (vedeți secțiunea "Bugs" pentru a vedea efectele secundare ale acestui fapt) ceea ce nu ne poate decât bucura.

A apărut posibilitatea folosirii unei mașini. Deși așa s-ar putea crede, avantajul cel mai important al acestui fapt nu este posibilitatea de a te deplasa rapid dintr-un loc în altul ci (Tada!) existența unui portbagaj care poate fi folosit cu succes ca depozit pentru obiectele pe care altfel ar fi trebuit să le ascunzi pe undeva sau să le vinzi. Partea proastă e că, asemeni oricărei mașini decente, consumă combustibil, care trebuie astfel procurat destul de des.

Vis-a-vis de personaj, singurele elemente în plus remarcate au fost sex-appeal-ul (!) și cunoștințe gen kamasutra. "Ieee!" s-a strigat în redacție. Legat de aceste elemente în timpul jocului vei avea ocazia să te căsătorești sau chiar să petreci o serie întreagă de momente plăcute și roz în compania unor domnițe extrem de doritoare și îmbietoare. O premieră în zona RPG-urilor decente. "Decente?". Da, decente pentru că nu trebuie să vă așteptați la cine știe ce scene deocheate. It's all in the mind, dam' it! În plus scopul acestor elemente nu este acela de a se deschide spre o nouă piață de jucători, ci efectiv de a crea cât mai adecvat feelingul de "real life".

Bisturiul nu mai merge: TOPOR!

Problema Fallout-ului 2 e engine-ul diabolic. Pe un Pentium la 200MHz cu 32M RAM cu 2M pe placa video, jocul merge straniu de prost (în condițiile în care configurația "recommended" merge undeva la P120 cu 32M RAM), în plus ceva probleme de compatibilitate și Windows 95 nărăvaș pentru ca jocul să se crasheze cu bucurie. Windows 98 nu rezolvă nimic în acest sens. Chiar deloc.

La Fallout salvările ajungeau destul de rapid la un volum de câteva zeci de mega, în Fallout 2 salvările nu mai ocupă atât de mult însă nu mult după ce ai început jocul, ajungi să aștepți cel puțin 45 de secunde pentru a salva sau încărca o salvare, indiferent dacă e normală sau quick. Din nefericire acesta este unul din numeroasele buguri nerezolvate de primul patch scos de Black Isle.

În ceea ce privește jocul propriu zis, am ușoara impresie că avansezi mult mai greu în joc decât în Fallout. Nu știu de ce, dar asta e senzația generală, poate pentru că jocul e de două ori mai mare decât cel anterior ca "gameplay time". AI-ul nu cred că se ridică la nivelul promisiunilor, dat fiind că nu am văzut nici o manevră hoață care să fi lipsit în prima parte. Au apărut într-adevăr o serie de arme noi, iar posibilitatea de a combina anumite elemente pentru a crea arme mai puternice este într-adevăr interesantă.

Concluzii

Fallout 2 este genul de joc care merită să-l joci, dacă ești un pasionat al genului sau al părintelui său, dacă intenționezi să continui povestea din punctul în care acesta a lăsat-o. Trebuie să recunosc că se prezintă mai slab decât speram, personal parcă nu mai simt același feeling unic din prima parte. Există însă și riscul suprasaturației cu dialogurile mastodont pe care le întâlnești în Fallout 2. La puterea a doua. Și obosesc rapid să intervievez toți amărâții care-și fac de lucru prin calea ta. Am zis.

• Johnny

PS: Și nu renunț la Costa Rica!