Halflife

• AAAAAAAAARGHHH!!! Mă dor pereții omule... și sunetul mă-nghite... Ți-a fost zgârcită mintea de m-ai zămislit doar pe jumate-n nemernicia ta. Hhh... hhhh... ține-mi de urât acum, de-ți mai dă mâna! Scârnăvie științifică!

Incep acum un articol ce numai cu NIN se poate scrie. Sau, de ce nu cu muzica din Scourge of Armagon. Cu siguranță însă, vechiul jazz trebuie lasat departe, departe de tot. Și a fost Doom, si a fost Duke Nukem și apoi Quake. Și ce-am învățat? Nu știu ce-ați învățat voi, ce am înțeles eu nu vă spun, dar ce au făcut cei de la Sierra veți afla citind mai departe. Deocamdată...

Half Life este jocul care a făcut cea mai mare vâlvă la E3, ne-a uimit și pe noi la ECTS, este făcut de aceeași echipă de maniaci care au făcut Ultimate Doom și DukeNukem și folosește un engine derivat din QuakeII. Cu alte cuvinte ideile demente ale acestor băieți și-au găsit un engine pe măsură. Au adăugat astfel un scenariu “mai prezent” ceva elemente de RolePlay și Adventure și pe lângă altele un AI ce a rupt oasele tuturor celor ce l-au văzut.

SKELETAL ANIMATION & STUFF...

HalfLife aduce prin această nouă tehnologie un plus de realism. Prin skeletall animation se înțelege că fiecare caracter este animat în funcție de structura sa internă. Astfel, dacă intrii într-o cameră unde câțiva inamici discută sau joacă PopaProstu' vor întoarce doar capetele să te vadă. Ori, dacă împuști un mutant în umăr sau în picior vei vedea o diferență, prin această tehnică reușindu-se creștere numărului de frame-uri. Pe lângă această treabă, noul engine le permite transparența texturilor. Ce aduce asta? Păi pe de o parte vom întâlnii părți gelatinoase în componeneța monștrilor pe de alta vom lucra cu sticlă multă, lichide multe, sânge mult și chiar vom puea scrie pe pereți mesaje celorlalți jucători, eventual punând semnul clanului. Tot prin această tehnologie numită ActiveColor se pot combina lumini de culori diferite (în Quake lumina era albă) și medii translucide cât și texturi de metal ce reflectă lumina, toate făcute software, adică să meargă și fără 3Dfx. De aici tot felul de monștrii scârboși până la deliciu.

OBSEDAȚIILOR, SPERIAȚI COPII...

Ups, iar strigă Sile. Păi atunci, să-i punem la regim de gândire.

Înrebare: Ai AI?

Răspuns: Ai-ai-aiii...

La capitolul ăsta Half-Life-ul stă cel mai bine. Vorba aia: “Tre' să ai cap”. Că dacă n-ai avea cum te-ai mai scobi în nas? Sau, ai încercat cu un creion în urechea colegului de bancă?

Oh-hoo, și că veni vorba, după ce-ai trecut așa, de-a opta s-o tragi de elasticul sutienului pe colega din față și s-o desenezi cu păr pe picioare? Că vorba cealaltă:” Unde nu-i cap, vai de picioare, fetițo!” Da' și fără cap îți stă bine. Cel puțin în HalfLife! Hai c-am zis-o, he he ce mă mai distrez. Buun, să redevenim serioși, că stricăm artic... și moare Sile de ciudăăăă hă hă! AI-ul oponenților este făcut la meserie. Și ca să prindeți mesajul vă dau niște exemple. Să zicem că intru într-o cameră cu niște lăzi și niște dușmani de tip soldați. Dacă trag într-unul, clar m-au auzit toți, se ascund după stâlpi și lăzi și trag. Mă las jos după o ladă. Dacă zăbovesc acolo un pic, băieții aruncă grenade în spatele lăzii respectiv în capul meu (Că tot era vorba...). Dacă îl atac pe unul ce stă ascuns să zicem după stâlp, se învârte odată cu mine și/sau se bagă după o ladă, având grijă în toata această vreme să tragă-n mine. Asta fiind doar o mică mostră. Să vedeți ce urmează, că vom vorbi despre, o Sile, nuuuuuuu...

MONȘTRI ȘI BALAURI!

Ei, asta a fost, adio, și să ne iubiți! (Vroiam să termin aici, de mila lui. Dar nu mă lasă inima) Deci, prin noua sa tehnologie, HalfLife sare de la 8biti/pixel la 16. Asta dă 65,000 de culori software și 16 milioane cu accelerator. De aici, lucrurile evoluează în efecte de lumină ultra-realiste, ce permit efecte de fum și ceață, sau câmpuri de forță ce fade-ează ca un bec de 65. Apoi, partea de texturi-dinamice ne mai aduce niște chestii. De exemplu, niște ziduri care se umflă scabros, sau apa care vălurește când treci prin ea, ca să nu mai zic de faptul că rămâne urmă în zid, dacă dai cu capul. Heh. Monștrii, (că aici vroiam să ajung), au deviat în combinații non-organice, au bucăți metalice în componență, (este o fază în care trebuie să vezi după strălucire dacă e oțel sau aluminiu să știi dacă tragi în el), 6000 de poligoane față de vreo 500 câte sunt acum pe piață, animație nebună și... stai să mai vezi (ex: o secvență de mers are 80 de frameuri, iar faptul că fiecare parte a lui e animată separat ne va face să uităm seturile de animații pe care le vedem azi la fiecare monstru. Vom vedea practic de fiecare dată altceva, în funcție de unde pică, unde tragi, cu ce tragi, din ce e făcut, etc, vor întoarce capul cupă tine când îi alergi, scot armele de pe unde le au, îi poți mutila (le mai sare o bucată de textură de pe nas, etc-uri cât cuprinde). Buun, acuma vezi tu, că e o altă treabă importantă: mediul din HalfLife este structurat ecologico-social. Monștrii se împerechiază, fac cirezi, haite, turme ba unii chiar se papă între ei. Tot felul de animale te pândesc la tot felul de colțuri, cu tot felul de simțuri. Sunt unele care nu te văd deloc, și se iau după auz, altele care-ți iau urma după miros și după ce găsesc ajutoare vin după tine, deci trebuie să te gândești un pic pe unde o iei, prin ce cotloane, pe unde te cațeri, pe ce țevi prin ce găuri. Mediul e plin de elemente ca băltoci, mlaștini, bucăți de gheață așa că nimic nu-i prea ușor și trebuie să te adaptezi la ceea ce vezi. Există pentru bucuria ta și ceva vehicole. Unele chiar au arme pe ele. Fizica jocului este extinsă. Dacă de exemplu explodezi un soldat, o să-i distrugi și sacul de muniție. Poate o soluție mai inteligentă decât bombardeaua ajută în astfel de locații. Ah, era să uit, dar poți lupta cu un squad lângă tine. Iar în multiplayer intră 32 de jucători și sunt admiși și spectatori.

Alo Trustu'

Dom'le, la sunet, copii ăștia au venit cu o altă nouă tehnologie. DSP (Digital Signal Procesing) permite,( o să râdeți), procesarea digitală a semnalului audio. Asta inseamnă că un sunet auzit într-o cisternă sună altfel față de același auzit afară. Sub apă sună într-un fel, pe un hol îngust într-altul iar într-o hală mare... dacă se mai aude, se aude melOdios. He he. Mai gândiți-vă că e și 3D. Sculă!

Armamentul are ceva faze tari: sunt de la pistol la o mitralieră cu aruncător de grnade atașat (nu merge din prima : îți trebuie întâi grenadele, nu?) cu o mulțime de tipuri de grenade (patru tipe de grenade adică) printre care una de dă cu lumină și un timp nu prea mai vezi (ca la blitz?), pe urmă o arbaletă (nu tu zgomot, nu tu lumini, nimeni nu știe de unde vine) cu care în multiplayer poți să-ți săgetezi dușmanul cu săgeată personalizată și înregistrată pe numele tău sau cu săgeți tranchilizante și o altă armă mare, care dă cu un “beam” cât vrei tu de gros (ții apăsat și crește-n power) care vaporizează orice ființă vie, prece prin orcâte, p3nă dă de ceva solit. Sculă!

Oh, Povestea? Simplă. Tu în misiune ultra secretă. Mers la bază dezafectată de rachete. Descoperit experimente idioate. Luat decizie tâmpită. Vrut să ieșit afară. Afară luptă între Alian și trupele guvernului. GameOver? Nu, trupele guvernului vor să mucles la tine. Tu fugit la Alian. GameOver? Nu se știe... Gata. Ah, desigur, e gata prin Iunie. Pa.

-Bubble