Descent To Undermountain
Producator Interplay
| Minim | Recomandat |
|---|---|
| P5-66/16M Win95 |
P5-133/16M Sound Card |
Am fost hotărât să fac o introducere șmecheră dar, după mai multe varinate, sucite, răsucite, coapte și răscoapte, m-am hotărât să...
Să nu bat câmpii: Prima oară l-am văzut la ECTS ‘96 și mi-a plăcut ideea grozav. Pe-atunci nu știam prea multe despre el și fiind într-un stadiu foarte precar de dezvoltare (sună aiurea nu?) nu i-am dat prea mare atenție, așteptându-i apariția să i mă pot preda (sună peste ureche?). Până în ECTS ‘97 n-a ieșit, punându-mă pe griji, știind că engine-ul de Descent era un pic depășit, iar concurnța anunțase lucruri mari. Îl caut la ECTS'97 și nu-l văd. Asta chiar n-am înțeles-o, tipul de-acolo zicândumi ceva bălării, mă rog. Mi-a dat însă de gândit: de ce acum un an era, și acum nu-i? Ce i-or face. Am avut chiar o temere ca nu cumva să nu mai apară, așa cum au pățit multe jocuri ce promiteau enorm (Creations, Hart of Darkness, etc) În sfârșit, apare. Îl iau frumușel, îi dau drumul și... băi, io v-am spus despre ce e vorba? Nu? Păi...
Uite despre ce e vorba:
Descent to Undermountain, este un RPG, făcut de AD&D, după o poveste (respectiv după un joc de-al lor de masă, parcă și “Carte-Joc”), distribuit de Interplay și influențat de Paralax. Adică, folosește engine-ul de descent. Auzind eu asta nu demult, m-am gândit că ar fi primul RPG la care poți să mergi pe tavan (ummm, parcă mai era un Ultima Underground) și să te-nvârți 360 de grade în “6D”, și să ai culoare în toate cele 256 de direcții (maică, ce eufemism widowsan). Se pare însă, că AD&D se pricep numai la cartoane, desene șamd. De ce? Păi... și-au bătut joc de engine, astfel încât a ieșit un simplu 1st-person, banal (din acest punct de vedere), depășit, plin de bug-uri și greoi. O interfață dificilă aduce un plus de “svoare”. Pe de altă parte însă, oamenii știu ce-i aia un RPG. Au un design excelent, și jocul are o atmosferă mai pregnantă decât a lui Lands of Lore II de exemplu. Fiți pe pace, este atât de neândemânatic încât compensează orice “barr”. Personajele parcă sunt din hârtie, cu o animație execrabilă. Designul nivelelor este bine făcut, fiind poate singurul mod în care s-a profitat bine de capabilitățiile descent-ului, nefiind însă vorba de aceeași demență pe care o oferea “originalul”. Sunt cumva prea parabolic? Ei, vreau doar să spun că ar fi ieșit ceva de excepție din universul ăsta. Cu siguranță sunt câțiva meseriași en această echipă, doar că n-au apucat să se desfășoare cum trebuie. La urma urmei nu orice joc e un hit. Muzica este remarcat, mi-a plăcut enorm. Stăteam locului, să nu schimb nivelul, să nu se ducă muzica. E ceva nu? Dialogurile (speach pauză) sut un pic umflate de dragul de-a avea o pseudo adâncime: “Poți să-mi dai un sfat despre Undermountain?” - “Un aventurier este precaut!” - bla, bla fâsss. Câteva sr33nshoate renderate frumos dau bine când încari, când mori, etc, dar din tot orașul de deasupra “dungeonului” nu poți vedea decât 3 locuri: Unde-ți iei misiunea, unde o începi (intrarea în Dungeon)
- Bubble
63
| Ce ne place | Ce nu |
|---|---|
| Atmosfera AD&d Muzica |
Interfața încâlcită Bug-uri la engine |