Dune 2000

e vremuri a apărut un joculeț de la Westwood, care avea să fie numit primul joc de strategie în timp real și care a plăcut foarte, foarte, foarte mult. Grafica unităților era naivă, interfața descurajantă, AI-ul aproape inexistent și în plus nu avea nici multiplayer. Dar cui îi păsa? Astăzi tinerii ar strâmba, poate, din nas văzându-l și le-ar fi greu să ne-nțeleagă, după cum și nouă ne-ar fi greu să înțelegem de ce le plăcea moșilor noștri tânărul Gică Petrescu.

Dar iată că-i apucă deodată melancolia și aducerile aminte pe cei de la Westwood și se hotărăsc să facă dacă nu o continuare, măcar un remake, adus la tehnologia zilei de astăzi. Și ghici ce o să aducă nou: Interfață de C&C, multiplayer și grafică SVGA. Povestea rămâne aceiași: Împăratul adună casele mari și le promite că cel care va recolta mai multă mirodenie de pe Arrakis va rămâne la cârma planetei în cauză. Mirodenia era, ca produs finit, un drog care lungea perioada de viață a oamenilor, provoca dependență nasoală și se găsea doar pe Arrakis, planeta deșertică.

Screenshotul mare din capul paginii, pe lățimea coloanelor 2-3: o bază pe stânci roșiatice, cu vehicule pe dune și un vierme de nisip ieșind din nisip în josul imaginii
Screenshotul mare din capul paginii, pe lățimea coloanelor 2-3: o bază pe stânci roșiatice, cu vehicule pe dune și un vierme de nisip ieșind din nisip în josul imaginii

Sus: că se văd umbrele unităților n-ar fi nimic, dar măcar pentru viermele ăla și tot ar merita să mai jucăm o dată Dune 2. Dreapta: perspectiva a fost păstrată. Briefing-ul...
Sus: că se văd umbrele unităților n-ar fi nimic, dar măcar pentru viermele ăla și tot ar merita să mai jucăm o dată Dune 2. Dreapta: perspectiva a fost păstrată. Briefing-ul...

Ca și în jocul original, ai de ales între trei tabere, pe care să le conduci spre victorie, Atredeis, cei cinstiți și curajoși, Harkonnen, cei răi și nemiloși și Ordos, cei șmecheri și verzi.

Pentru a introduce jucătorii mai adânc în firul epic al acțiunii, au fost adăugate animații, de genul celora care au făcut universul Command & Conquer mai savuros și mai agreabil. Instructajul de dinaintea misiunii va fi făcut acum în full motion video, de către un mentat în carne și oase. Echipa care lucrează la realizarea jocului e alcătuită în întregime din fani, atât ai cărții, cât și ai filmului, care au de gând să se inspire din producția cinematografică pentru costume și decoruri.

Prima captură din coloana din dreapta: o bază văzută de sus, cu ziduri și vehicule pe nisip; marginea de sus a capturii este arsă la alb în tipar
Prima captură din coloana din dreapta: o bază văzută de sus, cu ziduri și vehicule pe nisip; marginea de sus a capturii este arsă la alb în tipar

Grafica, spuneam, a fost refăcută în SVGA și acum nu mai avem de a face cu unități și clădiri plate ca niște clătite, ci cu un peisaj multi-etajat, 3D, cu o perspectivă tinzând spre una izometrică. Asta se datorează schimbării engine-ului care, contrar așteptărilor, nu este cel încă plin de bug-uri din Red Alert, ci unul nou, ce-i drept, inspirat de acesta. Au fost adăugate, cu această ocazie, efecte de iluminare, iar exploziile au fost înlocuite cu unele noi și mai șmechere.

Misiunile, care ar fi devenit prea ușoare în fața interfeței C&C-âice (uau!) vor avea obiective ceva mai diabolice. Există nouă misiuni pentru fiecare tabără, în total 54, dacă numărăm și “bifurcațiile” care ți se oferă la fiecare misiune.

A doua captură din coloana din dreapta: interiorul unui cort-cupolă, cu chipul unui mentat afișat pe un ecran — secvența de briefing
A doua captură din coloana din dreapta: interiorul unui cort-cupolă, cu chipul unui mentat afișat pe un ecran — secvența de briefing

Pentru că tot vorbeam de unități și clădiri (vorbeam cu pisica) aflați că acestea au rămas, în cea mai mare parte, aceleași. S- a mai adăugat, citez “un inginer”. O fi vreun fel de Tania politehnistă, care să captureze la micul dejun o clădire două. Vedem noi.

Dacă o să se adauge tipuri noi de unități sau nu, asta rămâne de văzut, pentru că realizatorii au vrut să rămână credincioși modelului original. Asta, pe de-o parte e ok, pentru că respectivele unități și clădiri fuseseră gândite destul bine și aduseseră idei rămase bune până acum. Mă refer la zburătoarele care se ocupau de recuperarea combinelor și unităților rablagite, care făceau diintr-o pradă ușoară, una relativ greu de atins dacă te uitai pe pereți. Plus toată cireada de Deviatoare, Sardaukari, Fremeni, Devastatoare, condusă te uriașii viermi de nisip, al căror AI a fost mult, mult îmbunătățit.

Pe de altă parte, păstrarea unităților originale, e mai puțin atrăgătoare, pentru că existau o mulțime de unități comune, iar cele diferite apăreau relativ târziu în joc. Echipa care lucrează la proiect a promis însă că o să le diferențieze sub aspectul diverselor atribute (putere de foc, armură, viteză, cost etc.). De exemplu, Harkonnen-ii vor avea o tricicletă mai inceată dar mai bine blindată decât cea a taberei Ordos.

Pe lângă aceasta, au mai promis că nu vor lansa jocul pe piață până când unitățile nu vor fi perfect echilibrate, în vedeera unui multi-player cinstit, fără slăbiciuni exploatabile, sau cel puțin fără unele evidente. Multi-player, Dune 2000 se va juca prin rețea locală (maximum 8 jucători), modem sau internet, acesta din urmă, disponibil pe serverul Westwood on-line. Cei care au trac la gândul unei petreceri în mai mulți, se pot antrena în Skirmish Mode, contra mai multor bucăți de procesor. Cea mai mare hartă de rețea are 128x128 ecrane și, ați ghicit, e pentru 8 jucători.

Ce-ar mai fi de adăugat? Melodiile, atât de îndrăgite de către fanii Dune 2, vor reveni, dar prelucrate, însoțite de altele noi. Iar dacă mai așteptați până la sfârșitul verii, poate chiar îl jucați...

-CZ