Fighting Force

Caseta portocalie de citat din colțul de sus al paginii
Caseta portocalie de citat din colțul de sus al paginii

“Din nefericire, Fighting Force nu are vitalitatea și acțiunea jocurilor de același gen”

Caseta General Info: Producator EIDOS, Web www.eidos.com, Sistem Pentium 133MHz/16Mo, 3Dfx obligatoriu, Alte placa de sunet
Caseta General Info: Producator EIDOS, Web www.eidos.com, Sistem Pentium 133MHz/16Mo, 3Dfx obligatoriu, Alte placa de sunet

Producator EIDOS
Web www.eidos.com
Sistem Pentium 133MHz/16Mo
3Dfx obligatoriu
Alte placa de sunet

E deja a treia oară când vorbesc despre Figting Force și se pare că e și ultima. Nu mai revin asupra poveștii jocului, atât datorită irelevanței acestuia cât și faptului că am scris despre el deja de două ori.

Vechile promisiuni...

Fighting Force este un joc de “caft” tridimensional care (!) din nefericire rulează exclusiv accelerat hardware și deci nu poate fi jucat în lipsa unei plăci cu 3Dfx sau echivalent suportat (chestie pe care am aflat-o abia după instalare când jocul a refuzat cu amabilitate să ruleze).

Smasher e cel mai mare, mai fioros și, implicit, mai lent și mai... dobitoc dintre cei patru eroi pe care-i ai la dispoziție. Și asta n-ar fi nimic, dar când îl văd ce agil e și cum dă din picioare... O fi simplu dacă le ai mai firave ca mâinile.
Smasher e cel mai mare, mai fioros și, implicit, mai lent și mai... dobitoc dintre cei patru eroi pe care-i ai la dispoziție. Și asta n-ar fi nimic, dar când îl văd ce agil e și cum dă din picioare... O fi simplu dacă le ai mai firave ca mâinile.

Promisiunile producătorilor se regăsesc în marea lor majoritate în joc. Astfel Fighting Force poate fi jucat cooperativ, cele patru personaje pot folosi ca arme numeroase obiecte din joc (cauciucurile mașinilor, butoaie & cutii, scânduri smulse din garduri, bare de susținere din lifturi și nu numai, topoarele din nișele de intervenție în caz de incendiu și multe altele, pe lângă arme mai omenești: revolvere, “bazuci”, cuțite, gâturi de sticlă sparte...). Jocul îți oferă într-adevăr o oarecare libertate de alegere în ceea ce privește traseul de parcurs, nu la nivelul așteptat, dar oricum binișor.

Pe de altă parte, dacă mi se pare normal ca muniția la un revolver de exemplu să se epuizeze și să nu mai poți folosi revolverul decât ca obiect contondent de aruncat în capul inamicului, nu înțeleg de ce toporul, bâta sau cuțitul se “uzează” după trei-patru folosiri, sare zglobiu din mână, clipește de câteva ori spasmodic, după care dispare înduioșător.

La modul cooperativ jocul devine frustrant. Când am jucat cu Max, în scurt timp am ajuns să ne înfuriem la culme când “camera” încerca în neștire să ne prindă pe amândoi în “obiectiv”, adoptând cele mai neghioabe unghiuri pe care mintea omului le poate concepe la nervi.

Mi-e-mi place blonda, lu' Andrei roșcata. Dacă ne mai împărtășeam mult părerile, mai, mai să iasă de-un 3D cafting.
Mi-e-mi place blonda, lu' Andrei roșcata. Dacă ne mai împărtășeam mult părerile, mai, mai să iasă de-un 3D cafting.

Ce așteptam?

Din nefericire Fighting Force nu are nimic din vitalitatea și acțiunea jocurilor de gen, mai puțin 3D, pe care obișnuiam să le joc pe automate, în fragedă pruncie. Și aceasta în principal datorită faptului că pe lângă tastele de direcție mai ai trei taste de “Fire” și alte două taste funcționale și cu toate acestea cinci jocul așteaptă să faci combinații de taste pentru mișcări speciale (ceva gen babale, animale sau orice alt gen) chestie care duce prea mult jocul spre VF2, Last Bronx și multe altele ce au în mod evident altă rațiune de a fi.

Așteptam un joc cooperativ bine pus pe picioare și un mod de vizualizare mai stabil, poate cu mai puțin efect dar mai puțin obsedant în modul cooperativ. De asemenea un control mai simplu al personajului, lăsând la latitudinea procesorului dacă butonul de Fire se va comporta ca “pumn” sau “picior” în funcție de necesitățile momentului, lucru ce ar fi dus pe total la sporirea dinamismului și la un gust mai bun.

Nu înțeleg necesitatea accelerării hardware, doar pentru câteva efecte dispensabile, care eventual puteau fi executate software, dat fiind că Fighting Force nu este Forsaken.

Bleahh!

Jocul este în general bun dacă nu ai planuri cooperative, și, după cum zicea Șarpe: îi dai Exit fără regrete.

Dacă nu ai 3Dfx, fără îndoială trebuie să începi a te gândi la acțiunea de a procura unul însă, din păcate pentru el, Fighting Force nu este principalul motiv. Și, pentru că deja devine exasperant, de data asta chiar am zis.

- Johnny

Ce ne place: Sentimentul că poți folosi orice drept armă. Ideea,în general.

Ce nu: Mișcarea camerei în jocul la dublu. Dinamism mult redus față de ce așteptam.

Nota finală — 84 — și caseta „Ce ne place” / „Ce nu”; cifrele roșii stau în dreapta, peste colțul casetei, iar în colțul din stânga-sus al decupajului intră semnătura „- Johnny”
Nota finală — 84 — și caseta „Ce ne place” / „Ce nu”; cifrele roșii stau în dreapta, peste colțul casetei, iar în colțul din stânga-sus al decupajului intră semnătura „- Johnny”