Baldur's Gate

Eticheta neagră din capul paginii: „de la Biowar e”

Baldur's Gate! Așa-i că nu vă spune nimic? Nici pe mine nu m-a interesat până nu am aflat că e un proiectul Bioware, tipii care ne-au adus Bioforge, un action-adventure atât de tare încât a jucat Paul 14 ore non-stop până l-a terminat. Iar când am văzut niște poze și mi s-a șoptit suav cu ce RPG o să am de-a face...

“Ce ma crizat pe mine la jocul în cauză au fost caracteristicile personajelor și modul de luptă (...)”

Caseta galbenă de citat din colțul din stânga sus

Așadar este vorba de un 3rd person view person RPG (v-am zis dom'le că s-au înmulțit astea de când cu Diablo) cu grafică țapănă, mare cât o zi de post și inspirat în ceea ce privește universul, caracteristicile personajelor și regulile de luptă din - îmi pare rău dar iar trebuie să aduc vorba despre ele - o serie cunoscută (pe la ei) de cărți RPG - Advanced Dungeons & Dragons. Grafica va fi pe 24 de biți pe plăcile video cu 4 mega RAM sau pe 16 biți pe plăcile cu(doar) 2 mega RAM. Zi, noapte, ploaie, ninsoare, fulgere și alte fenomene meteo (a se citi efecte de iluminare), peisaje și personaje renderate 3D, schimbări în aspectul personajelor și alte chestii din astea îmi epuizează toate criticile pe care le-aș fi avut în domeniu. Poate că dacă n-ar fi avut desenatorii pe care au reușit să-i aibă...

În ciuda maroului, cafeniului și cacaniului din imagine, situați bate în albastru. Acolo la el, bineînțeles.

Că e mare nimeni nu contestă, la cele cinci CD-uri pe care o să le aibă, pline cu dialoguri, locații și alte asemenea (adicătela peste 100 de ore de joc). Probabil numărul nu impresionează la prima citire, însă dacă e vorba de ore efective de joc, s-ar putea să rămâneți un pic uimiți după o zi de “muncă” totalizând 5 ore de joc.

Povestea, cu un frumos iz medieval, se poate rezuma la faptul că, de la un timp, fierul provenit din cea mai importantă sursă din împrejurimi, orașul Baldur's Gate(aha, deci e un oraș), se degradează-adică, pentru cei mici, se face praf- cu rapiditate.

Tu ești un orfan, crescut în fortăreața-bibliotecă de la Candlekeep și care studiază în vederea cunoașterii de sine. Până când, într-o zi, mentorul tău aude cele ce se petrec și hotărăște că a sosit momentul să pleci în lume și să afli ce dracu se întâmplă.

Te pot însoți în frumoasa aventură până la 5 personaje care să te ajute în luptă sau să-ți facă glume de șantier. Iar tu te vei peregrina prin aceste tărâmuri pline de orașe, castele, temple, hanuri, magazine, en-gros-uri, hoți și monștri, că doar d-aia e RPG, fiindcă trebuie să câștigi și tu experiența cumva.

Surse de iluminare, arhitectură și atmosferă tipice pentru RPG. Uite, mesuți, băncuți, scăriți...

Ce m-a crizat pe mine la jocul în cauză au fost caracteristicile personajelor și modul de luptă, inspirate din... după cum v-am mai spus. Reputația, de exemplu, influențează modul în care vei fi primit de către gărzile următorului castel la care o să ajungi. și asta nu-i nimic. Ai la alegere 26 de clase(incluzând dual și multi-clasații ca să spun așa) din care să alegi pentru personajul tău și 5 rase. Există 8 clase de magi și 100 de vrăji, 2/3 accesibile magicienilor și 1/3 pentru preoți(există și d-aștia!). Mai sunt pentru fighter-i 5 nivele de mânuire a unei arme, de la papă lapte la Grand-Master. Ca să nu mai vorbim de comportamentele speciale ale tuturor. Comportamentul în luptă al colegilor poate fi setat, chestie complet în premieră, cu ajutorul unor scripturi, fie la modul general(magician precaut, luptător agresiv etc.) fie mai îmn amănunt(dacă-l vezi pe adversar că vrea să casteze ceva urât, dă-i cu ciocanu-n cap).

Lupta se desfășoară în timp real, cu posibilitatea de a pauza jocul și de a da niște ordine serioase dacă situația o cere. Fiecare personaj o să aibă o “rundă personală de inițiativă” care io să dureze între 3 și 6 secunde și la capătul căreia o să performeze o acțiune(ilegală ca la lu' Bill Gațu). Acțiunile, lucru logic și totuși deloc folosit până acum, au și ele o durată. E clar că cineva folosind un pumnal va lovi mai repede decât cineva care folosește o secure de 30 de Kile sau ca un magician care castează cine știe ce minune. Și la fiecare rundă tuturor personajelor le este calculată starea: moralul, abilitățile speciale(de exemplu a mai rămas hoțul meu în umbră sau trebuie s-o iau la goană?).

O altă chestie mișto este că cele 20 tipuri de bază de monștrii(sunt și unici și ai dracu') au AI-uri diferite chiar și în cadrul aceleași rase(poți să dai de unul curajos și de unul fricos de exemplu).

În multiplayer se poate juca cooperativ, pe Internet, rețea locală sau modem, fiecare controlând unul sau mai multe personaje. Chestia bună e că poți să te bați cu colegul de joc și să te distrezi oricât de cooperativ ești. Chestia nasoală e că odată deveni mort, mort ai rămas.

Bună ziua!

- CZ