Perfect Assassin

Eticheta verticală de gen din marginea din dreapta a paginii 35: ADVENTURE
Eticheta verticală de gen din marginea din dreapta a paginii 35: ADVENTURE

Titlul-grafic al articolului: „Perfect Assassin"
Titlul-grafic al articolului: „Perfect Assassin"

Caseta neagră de specificații: „Producator: Sierra"; Minim — P5÷66/16M, 2X CD÷ROM, SVGA Card, Win95; Recomandat — P5÷133/32M, 4X CD÷ROM, Sound Card
Caseta neagră de specificații: „Producator: Sierra"; Minim — P5÷66/16M, 2X CD÷ROM, SVGA Card, Win95; Recomandat — P5÷133/32M, 4X CD÷ROM, Sound Card

...Assassin? Hm. Parcă știam eu un film cu un titlu de gen... Cu „supăratul" ăla Silvester Stelică și cu celălălt „bad boy" Antonio Benone. Dar cum se face că tipul ăsta de pe cutie nu seamănă cu nici unul dintre ei?

Individul care a creat personajul principal și care a venit cu ideea jocului are la activ mai multe chestii importante, dintre care se detașează ca importanță faptul că a apărut în genericul filmului „Judge Dredd" (tot cu Stelică) undeva pe la „concept artist". Buuun. Dar care e ideea?

Hărmălaie mare la intrare: „Hei! Vreau și eu să intru la matineu!"
Hărmălaie mare la intrare: „Hei! Vreau și eu să intru la matineu!"

What's the story?

Povestea e puțin schioampătă și l-ar face pe Asimov să se ia cu mâinile de cap. Ce mai „tura-vura"! Pe scurt cică peste mulți, mulți ani, prin perioada în care GO-ul va ajunge la numărul 16384 (februarie), o specie de viețuitoare din fauna (și pe alocuri flora) universului, numită Kobrai (în traducere foarte liberă Caretaker), care se ocupau cu „meșteritul" timpului de dimineața până seara, se trezesc într-o bună zi deranjați de la micul dejun de atacul „la baionetă" a unei rase de crustacei prost crescuți. Această rasă (Pra'MIN) formată din o grămadă de crustacei ofuscați, căzuți la bacalaureat, se repede, la propriu și la figurat, asupra Caretaker-ilor și, datorită superiorității numerice nete a armatei lor eliberatoare, nici una nici două, șterpelesc de la aceștia o chestie/ființă numită Time Slider și invadează lumea Kobrai-ilor cu unicul scop: „Dominație Universală Totală" (Ei, cum sună?). Și ar fi trăit ei fericiți până la adânci bătrâneți dacă o mână de Kobrai, scăpați ca prin urechile acului, nu ar fi contactat cel mai „perfect asasin" cunoscut: Charon.

Charon este ultimul human supraviețuitor din galaxie, care, folosind tehnologiile cele mai avansate ale mai multor rase, a reușit să-și prelungească viața și să se transforme într-o mașinărie de ucis, jumătate android, jumătate cyborg. Acesta „înșfacă" situația cu ambele mâini și face autostopul până la planeta Kar-Naq (jocul e plin de nume din acestea imposibile) unde trebuia să se întâlnească cu emisarul Kobrai-lor să „definitiveze" contractul. Minunăție mare însă! Când ajunge la destinație și se trezește (mahmur) din somnul criogenic, realizează că a uitat scopul principal. Singurele amintiri care îi mai „deranjează" cortexul sunt două cuvinte UI D'Grak și Carteele, care din nefericire nu îi spun nimic. Lucrurile încep să se lămurească în momentul în care intră în orașul Kar-Es-Taal.

Play time is over

Jocul este un quest care va place acelora care se dau în vânt după chestiile coplexe, cu un univers și o acțiune bine create, dar deficitare oarecum la grafică. Personajul principal e controlat cu ajutorul mouse-lui (necesar și suficient în joc). Universul este complex, cum spuneam, și cuprinde, printre altele, și numeroase personaje de figurație. Jocul are un sistem foarte eficient de „memorare" și conversație pentru a nu fi nevoit să te împarți între foaia de hârtie, pix și monitor. „Deștept" e faptul că poți controla tipul de atitudine pe care o abordezi în cadrul dialogului, de la meek la modul normal și agresiv. Atenție însă! Un cyborg din miliție (!) nu va fi prea impresionat dacă ii arăți calibrul armei din dotare, însă proprietarul unui bar este posibil să „scuipe" mai iute informațiile cerute dacă-l „impresionezi" un pic. Modul de vizualizare se bazează pe „camere" cu unghiuri fixe, în general bun, dar care adoptă uneori niște unghiuri incomode. Grafica lasă de dorit datorită personajelor „bitmap" care apar odioase în imediata apropiere a camerei.

Atitudinea corectă în joc este să „caști" urechile și ochii și să interoghezi cu răbdare fiecare personaj (care acceptă dialogul), începând cu numele lor și trecând prin toate punctele pe care le ai de lămurit. Nu e cazul să tragi în dreapta și în stânga ca în QUAKE dacă vrei să termini jocul. Nu trebuie să te mire dacă în momentul în care începi să tragi în cineva într-o piață aglomerată vei deveni imediat ținta tuturor armelor ascunse prin buzunarele audienței. Deasemeni jocul e conceput astfel încât nu poți distruge personajele de care depinde continuarea jocului: ori te anihilează acestea cât ai clipi din ochi, ori te arestează miliția pentru tentativă și te judecă „rusește". Este important să salvezi frecvent, mai ales înainte de a acționa „în forță". „Crabii șmecheri" (Pra'MIN-ii) care pot apărea în joc trebuie anihilați fără „foc de avertisment" (dacă ești mai puțin dibaci sau mouse-ul merge prost folosește high velocity ammo pentru ai spulbera cu o singură rafală). Important! Verifică fiecare personaj anihilat! Nici nu știi ce poți găsi asupra' lor.

Câteva chestii tehnice

Instalarea small ocupă 10 - 20M însă jocul va merge diabolic chiar și cu un CD-ROM ultrarapid. Cel mai bine instalezi medium (70M).

Pentru cei care au un program de cache și memorie suficientă le recomand să instaleze 4M de cache în memorie înainte de a porni jocul (cu sutele de fișiere minuscule cache-ate în memorie, timpii de așteptare la începerea nivelelor și la salvare se reduc de cel puțin 20 de ori!). Am zis.

- Johnny

Ce ne place: Complex și cu posibilități destul de mari în a face „ce-ți trece prin cap". Un quest destul de quest.

Ce nu: Realizarea grafică nu e extraordinară, dar nici ordinară.

Scorul final — 78 — și caseta „Ce ne place" / „Ce nu"; în colțul din stânga-sus al decupajului intră și semnătura „- Johnny"
Scorul final — 78 — și caseta „Ce ne place" / „Ce nu"; în colțul din stânga-sus al decupajului intră și semnătura „- Johnny"