Descent II

1ST PERSON genre tag, top-right of the page header

La nici trei ani de la apariția unuia dintre cele mai jucate 3D-uri, producătorii, PARALLAX SOFTWARE reușesc să scoată la vedere o continuare. E mai bună, e mai slabă, asta rămâne de văzut și vom încerca să ne dăm seama în cele ce urmează.

CATEGORIA: 3D ARCADE PRODUCĂTOR: PARALLAX FORMAT: 1 CD

RESURSE:

	Minim	Recomandat
Procesor	486DX/66	Pentium/90
Memorie	8M	16M
CD-ROM	2x CD-ROM	4x CD-ROM
Altele	—	Placa de sunet

Descent 2 title banner, with the dissolving-ship art and the printed dialogue opener overlaid (Andrei/Paul) as part of the page design

Recenzia e scrisă ca dialog între doi redactori, Andrei și Paul (prescurtați mai jos A: și P:).

Andrei (intră): Noroc!

Paul: ...

Andrei: NOROOOOC!

Paul: ...

A: Iar joci Descent? Nu, că tu ești maniac. Alo! Trustu'! Se aude?

P (absent): E doiul.

A: Păi, mi se pare cam la fel. Muzica văd că e diferită și cam bestială, da' în rest...

P (indulgent): Colege... Nu-i chiar la fel. Principiul e același, jos-jos-jos, jos... întunericul e gros. Hm, dacă m-ar auzi tipii de la Parallax... S-au schimbat câteva lucruri și s-au schimbat în bine. Același first person view 3D, în care distrugi nave prin subterane, dar, ia spune, aveai în Descent1 guide boot?

A: Gaid but?

P: Un robot care te ghidează prin labirintul ăla infernal. Îi poți da ordine ce anume să găsească și apoi te ții după el. Dacă nu ești în stare să-l urmărești, vine înapoi după tine să te ia. E plăcut. Și dacă vrei îl poți redenumi pe propriul plac, așa ca să te simți cu cineva apropiat.

A: Era și cazul. În unu orientarea era spasmo-haotică, harta aia deși arăta impresionant, era destul de aiurea de folosit. Aici e cam la fel bănuiesc.

P: Bine, au mai apărut și o mulțime de arme, laser-ul merge acum până la level 6 și ai și vreo câteva tipuri de rachete și de mine în plus. Există o rachetă numită flashmissile, o plăcere să privești. Și tot felul de tunelete: Gauss Cannon, Phoenix Cannon și dementa aia de Fusion Cannon. Există și after-burner și un fel de „bag of ammo" și head-light, cred că un soi de cască de miner (râde).

A: He, he Ca-n Wolfenstein cu armele din DOOM huh?

P (râde ca Butthead): That would be COOL!!!

A: Ya, ya...

P: Stai calm că au apărut și au băgat băieții la inamici în plus că te sperii. Ce e mai enervant e că parcă apar mereu, nu se termină niciodată. Cred că e cam ca în HEXEN unde, ca să nu te plictisești, mai apare câte unu' prin zonă, sau cel puțin asta-i senzația mea. În plus, a fost îmbunătățit cred chiar prea mult AI-ul inamicilor; se ascund, se feresc la fix de rachetele tale, te iau prin învăluire, apar și dispar ca ferengii din Star Trek. Efectele de cloak-ing și teleportare ale bestiilor sunt foarte țapăn făcute, în treacăt fie spus și dacă n-ar însemna lucruri rele, chiar te-ai bucura să le vezi cât mai des. La fiecare nivel apare câte un tip nou de robot așa că este mereu ceva de văzut sau de înfruntat și nu ai mari șanse să te plictisești.

A (pornește un calculator): La arme noi, inamici noi, nu? Hei, cine dracu-a pus prostia asta de smartdrive în autoexec? (tastează nervos)

P: Mda, ceva de genu'. E un robot special, un fel de hoț care te sâcâie grozav. Dacă stă un pic pe lângă tine, odată te vezi fără o armă, muniție sau vreun obiect câștigat câștigat cu sudoarea frunții.

A: Și nu poți să i-o tragi?

Descent II — a lit cave-like corridor with a purple explosion, with the printed caption strip: "Texturile sunt „agresive" și decorul poate deveni obositor la un moment dat."

P: Ba da, dar e parșiv la maxim. Fuge cum tragi în el și dacă-l prinzi la înghesuială trebuie să-l pocnești o mulțime până să-l termini. Oricum, când îl căpăcești, îți recuperezi toate obiectele și eventual ceva în plus.

Descent II — the ship logo art dissolving into scattered pixels, a recurring decorative motif through the review

A: Până vine următorul.

P: Nu, măcar aici au fost băieți de treabă și nu au pus decât unul pe nivel. O chestie ca să-l prinzi e să-l aștepți răbdător într-o cameră pentru că nu se poate abține și vine până la urmă la tine. Atunci când intră, trosc! Adică trosc-trosc de mai multe ori.

A: Pare mai greu Descentu' doi decât primul.

P: Era și normal, dar eu cred că au cam exagerat un pic. Pe un P5 la 133, în 320x400, la nivelul de dificultate „hotshot" nu e deloc simplu să prinzi în colimator pe unul din ticăloșii ăia. Asta la primul level unde inamicii sunt chipurile blajini și mai țin seama că „hotshot" e la mijloc în lista nivelelor de dificultate.

D2 e mai dinamic, arhitectura nivelelor e cumva diferită față de D1 și imprimă un caracter un pic diferit. Stai să vezi, există întrerupătoare, tragi în ele ca să le activezi. Poți deschide uși, câmpuri de forță, stingi lumina prin încăpere, așa ca-n Duke Nukem' 3D, tragi în becuri și neoane. Asta mai complică un pic lucrurile dar mai adaugă niște sare și piper jocului.

A: Deci pe total e mai bun.

P: Măi, Parallax nu pare o firmă care să meargă din bine în mai prost cu fiecare versiune nouă ca Micro știm-noi-cine. E mai bun zic eu, poate chiar mult mai bun și cel puțin mie, îmi place mai mult.

A: Eu am auzit muzica, m-a pus Răzvan să ascult track-urile audio de pe CD și e destul de supărată.

Fane (care scrie de zor la istoria Lucas): E bestială. Tot respectu'.

P: Mie-mi place cum sună aia pe waveblaster. Muzica din Descent avea un specific anume, asta din 2 e un hard rock am putea spune și eu zic că nu e deloc de lepădat.

A: Sunetele sunt cam ca alea din unu, nu?

P: Cam așa ceva, dar sunt „ca lumea". Cel puțin Gauss Cannon-ul are un zgomot de tun anti-aerian cu tragere rapidă (râde). Se aud tot felul de scrâșnituri, scârțâieli, pocnete, zgomote de laseri și de roboți supărați. Oricum, fără sunet D2 n-ar fi numai mai urât ci și mult mai greu.

A (se uită la ecran): Văd că ești în 360x400 sau cam așa ceva.

P: Merge și în 1024x768 sau 1280x1024 dacă îi dai parametrul de care am scris în nr.2, da' nu ține procesorul și nici placa video. Ar fi de încercat dacă-și ia Răzvan Matrox Milenium, acum că are P5 la 166, dar tare mi-e că o să se adeverească ce am citit în fișierul ăla de la patch-ul pentru Descent 1, care-l făcea să meargă în SVGA: Nu există la ora actuală procesor care să-l ruleze în 1024x768 „at a good frame rate", adică nu e cazul să ne agităm.

Descent II — a robot enemy lit by the ship's headlight in a red cavern, with the on-screen "GUIDE-BOT: HEY, YOUR HEADLIGHT'S ON!" message and the printed caption: "Ce? Am „head-light"-ul on? Taci, din gură! Nu vezi că încerc să-i bag lumina în ochi."

A: Ia pune-l în 1024.

P (tastează): Se vede bestial dar ia uite...

A: Se mișcă sau (râde) mi se pare mie? Și e un P5 la 133.

P (trece în 320x400): Uite, așa merge bestial și drept să-ți spun nu-mi displace deloc cum se vede. Are efecte de iluminare, texturile merg, roboții arată și ei mai mult. Suportă și căști d-alea de care n-avem și ochelari 3DMAX de care se mai găsesc, așa că cei ce vor neapărat... bani grămadă și ochi buni să aibă. Parallacșii știu ei ce știu. N-ai văzut filmulețele din prezentare și de prin joc? Sunt excelente. Introducerea, cel puțin se poate lua la bătaie cu orice prezentare de film de la Hollywood. Băieții se pricep să creeze atmosferă chiar dacă în joc nu au atins deocamdată QUAKE-ul. Deocamdată.

A: Oricum ai da-o sau ai lua-o, Descentul tot un joc bun rămâne și doiul cu atât mai mult. Ah, văd că joci cu tastele. După mine Descentul e un joc de joystick pentru că știi și tu cum sunt comenzile: una mia suta butoane (râde)

Descent II — a dissolving robot-enemy graphic, decorative motif wrapped by the surrounding column text

P: Da, comnezile sunt destul de îmbârligate dar eu nu folosesc chiar toate „avantajele"; de exemplu n-am făcut un STRAFE pe verticală de când mă știu pe-aici, prin hrube. Mouse-ul nu mi se pare o soluție pentru că oricât de mare ai pune senzitivitatea din DOS sau din joc, tot ca melcul se mișcă, și dacă ești obișnuit cu întoarcerile instantanee din DOOM, e destul de ciudat.

Descent II — firing a homing missile at a robot, with the on-screen missile-camera inset and HUD, and the printed caption: "Există și o „missile camera", care ajută la reglarea tirului când se trage la mare distanță."

A: Hai să-ți arăt adevărul în rețea (rânjește).

P (indulgent): Colege... E excelent în rețea. Răzvan a jucat ceva mai mult decât mine și e...

Răzvan (din camera cealaltă): E bestial. Au luat destul de mult în calcul jocul în rețea și au adăugat niște treburi ca să-l facă mai cool-aș. Dacă, știu și eu, unu' se simte prea tare, poate juca „handicapat", de exemplu nu-i crește scutul peste 10%, așa că fiecare are parte de challenge.

A: Ok, ok. Au pus coduri pentru ăia mai slabi de înger așa cum se obișnuiește în ultimul timp?

R: Da, au pus și le-am pus și eu p-alea de la versiunea înregistrată în pagina de CAD> din numărul trecut, nu chiar pe toate, dar de ajuns. Conform modei care a fost lansată de Heretic, dacă încerci un cod de la Descent 1 rămâi fără scut și energie, mai bine zis cu câte un punct pentru fiecare.

P (apasă PAUSE): Ok, am vorbit destul, mai oprit chiar când descoperisem intrarea la un nivel secret și, cum sunt pline de goodies-uri, sunt un pic nerăbdător, înțelegi...

A: Aoleu, voiam să te întreb: știi cumva unde sunt salvările mele de la Tera Nova?

P: ...

A: Alo! N-auzi? Sunt pe hardul tău?

P: ...

A: Aaaaaah... Răzvaaan, știi cumva...

R: Da.

Descent II — the AUTOMAP wireframe level overview (Baloris Prime - Cutout Station), with the printed caption: "O hartă pentru a te ajuta să-ți găsești drumul. Yuck!"

Scor general: 88

Grafică, sonor, feeling, atmosferă, idee, animație, SVGA la cerere... ce-ar mai fi?

Un pic cam necinstit ca dificultate, un opic aiurea orientarea și... total nerecomandat claustrofobilor.