Warcraft II: The Tides of Darkness

De două ori mai bun, decât ne așteptam!

ORCII nu-i suferă pe Huamenii și reciproc. Asta era emblema WARCRAFT-ului. Azi, RĂZBOI TOTAL!! Șase ani, au trecut de la luptele sângeroase dintre cele două tabere. Între timp, războiul a evoluat, mai bine decât orice reformă. Din pădurile Azeroth-ului, din catacombele vechi, simfonia diabolică a războiului cuprinde întreg ținutul, dezvăluind încetul cu încetul mărețe noi ORChestre...

Ciuckammy, Glanck, graumph... yessckin! Totul s-a redus la o chestine de onoare. Chiar și Blizzard-ul, care a avut curajul să scoată Warcraft-ul la umbra Dune II-ului, fără a fi acuzată de plagiat, impune respect cu un nou WARCRAFT. Cu grafica actuală, Blizzard stabilește noi principii în jocurile de strategie. Acuratețea detaliului, partea artistică a problemei te lasă cu gura căscată. Muzica, sunetele, și încă două trei elemente de „schepsis" fac din acest joc o adevărată capodoperă. Ca idee, Warcraft II preia principiul conducător al primului, îmbinând gestiunea și războiul în timp real. Trebuie să trimiți țăranii la muncă, (le dai pământul), să scoți resurse, apoi să investești în construcții și cercetare (arme mai performante) ca în final să-ți pui pe picioare o armată, să-l dovedești pe adversar, și să-l cureți orașul. În solo, misiunile sunt mai subtile! În rețea, o nebunie. Singurul joc care poate să-i țină piept, este C&C-ul Westwood-ului. Dar nu cred că vreau să le compar!

Schimbări și reformă

Interfața de joc pare identică: selectezi unu' și-i dai ordini prin intermediul iconurilor (mergi, ataci, repari etc). Singurele diferențe sunt că există butonul al doilea de mouse, care selectează pentru tine ce acțiune va îndeplini cel desemnat (ai selectat un țăran, cu butonul 2 dai pe o mină, și se duce să sape, fără treabă prin meniu). Pe lângă asta, țăranii au învățat să dea și ei cu pumnu' sau, mă rog, cu sapa și poți să selectezi până la 9 unități pentru o acțiune (față de numai patru).

Bună ziua vecine! Ce mai fac orcii tăi? Aaa, și-ai tăi? Și-ai mei.

Blizzard nu este prea mulțumită pentru faptul că Warcraft II pare să fie un pic rupt de primul. Până una alta, jucătorul are de scos fonduri și din alte resurse: pe lângă aur și lemn, acum ai de exploatat petrol taman din mijlocul mării. Evident, au apărut și alte infrastructuri: turnătorie, port, platformă de foraj maritim, etc. Deasupra, avem și noi unități: tancuri petroliere, distrugătoare și crucițătoare, ce transportă trupe, un fel de ornitoptere, ce descoperă pământul, dragoni, grifoni și chiar... SUBMARINE! Perspectivele de luptă navală și aeriană sunt deja prea încântătoare și, cu toate acestea încă nu-i zis mare lucru.

Strategia ne omoară

În primul rând, poți construi orice, oriunde pe hartă, fără condiția de a fi legat de altceva. Din punct de vedere strategic, această mică distracție schimbă tot, ca să nu zic că această mică schimbare distra... distruge tot. E revoluționar!!!

Poți, de exemplu, să iei rapid aurul dintr-o mină îndepărtată de tabără, făcând doar un simplu „hall town" în apropiere. Țăranii intră și ies cu viteză, nu mai pierd vremea pe drum. Construiești cazărmi lângă baza inamică, unde-ți antrenezi supușii și ataci în forță mai de aproape fără să traversezi toată harta. Dacă știi să-ți pui baracile bine, totul poate merge strună. Ca să nu mai vorbim că acest sistem permite hărți mai mari, deci lupte mai îndelungate.

Secundo, unitățile dispun de un câmp vizual. Ele descoperă terenul pe unde trec. Dar, după ce au trecut... Un fel de ceață se așterne pe hartă (fog of war): așadar, dacă terenul se modifică (prin defrișare, construcții distruse etc.), sau dacă se apropie inamicul, nu mai vezi nimic! În rețea, asta dă posibilitatea făuririi de capcane și atacuri surpriză, ca în haiducii lu' Șapte Cai. Pentru cei mai slabi de înger, există varianta de a se dezactiva. Tot pentru ei, la rubrica destinată (Ctrl Alt Del >) se află și codurile.

Dacă mai adaug că WARCRAFT 2 este foarte SVGA, (te minunezi numai la simpla aprindere a unei clădiri) că mai sunt vreo 20 de vrăji noi, că există un editor de niveluri și acceptă șase jucători în rețea, că ORCii sunt mai delicioși decât oricând, (CRANȚ-CRANȚ), și că mai nou circulă o „versiune de Hard" :) (de disketă nu-i pot spune: 90 și... Mega), nu mai rămâne decât să-i dăm un CTC și să vă aștept la o ORChestreală". Poate în numărul următor?