Ecstatica — a state of mind
Ecstatica a apărut în 1995 și a făcut ceva senzație prin străini și măcar printre o parte din cei de pe meleagurile noastre. Jocul nu e foarte complicat, dar nici simplu nu este și, deși la prima vedere pare destul de anost, merită toată atenția.
Nu exista posibilitatea de a te bloca, dar e totuși bine să salvezi des, mai ales la început, până te obișnuiești cât de cât cu interfața de joc, s-ar putea să cam... mori. Dintre toate personajele care apar în joc, numai unul singur e invincibil (mă rog, până la final) și anume, goriloiu' ăla maroniu, jumătate om jumătate maimuță. Singurul lucru pe care poți să îl faci, atunci când îl întâlnești, este să-i dai vreo câteva și atunci te lasă în pace pentru moment. In rest, toate personajele pot fi omorâte, mai greu sau mai ușor, cu un scop sau așa... pentru propria plăcere.
Prin peisaj p'acolo, poți face o groază de chestii, mai mult sau mai puțin utile. Acțiunea poate lua tot felul de întorsături. Eu iți spun ce să faci ca să termini și să-l bați pe monstrul cel rău, în rest, poți să experimentezi, apar situații drăguțe.
Deci, cum începe jocul, o iei la dreapta și intri într-o cârciumă, unde un tip se bate cu un păsăroi. Aștepți să termine, după care iei de la tip buzduganul. Apropo, cu tastele 1 și 3 de pe keypad iei/lași obiecte (nu poți cara decât două obiecte, câte unul în fiecare mână), cu tastele 7 si 9 lovești cu o mână respectiv cu cealaltă. Încă un lucru, cu F1 selectezi mersul tiptil, cu F5 mersul normal, iar cu F9 fugi. Cum spuneam, pui deci mâna pe buzdugan, e o armă destul de eficientă. In biserică găsești pe jos două obiecte: o biblie și o creangă (kinda'). Cu biblia obții dreptul de a intra în mănăstire, citind-o călugărilor. Într-o cameră dai peste un urs beat; dacă ești milos poți trece pe lângă el spre laboratorul de la etaj, dacă nu, îl poți omora destul de ușor. Laşi creanga în laborator, citești jurnalul de pe masă, afli niște treburi destul de folositoare (în cazul când pierzi soluția de față). De pe masa cu jurnalul iei ursulețul de pluș. Ursulețul îl dai fetiței din grajd care zbiară de zor (în varianta de CD e chiar enervantă... full speech, full cryin', full screamin', man!).
Tipa îți deschide două uși secrete în subsolul bisericii. Pe una poți intra dar nu rezolvi nimic, iar cealaltă este prea mică pentru tine. Te duci în bar și vorbești cu tipul rănit în lupta cu păsăroiul. Il iei în cârcă și îl duci la el în magazin, la farmacie adică (treaba asta puteai s-o faci din prima). De pe un raft iei o cheie, deschizi ușa spre următoarea cameră, de acolo iei chestia aia verde care seamăna cu o plantă. Aici o să apară goriloiu', scapi și tu cum poți. Planta, sau ce o fi, o duci în laborator, după care te plimbi pe cărăruile care leaga castelul de mănăstire până găsești o floare roșie. O iei, o duci și pe ea în laborator, faci vraja și iată-te și Statu Palmă Barbă-Cot... sau, mă rog, o rudă apropiată.
Acum poți intra prin pasajul meschin din subsolul bisericii, căpăcesti câțiva pitici și ajungi într-un final, într-o cameră cu un moș adormit. Intre timp ți-ai recăpătat statura normală. Il convingi pe moș să-ți cedeze sabia de aur pe care o are (îi dai vreo două).
In mănăstire dai peste o bibliotecă, poți studia mai multe cărți dar, având soluția în față mi se pare un pic inutil. Pe scurt, te duci cu sabia cea nouă pe malul lacului și o arunci în apă (te urci pe piatra pătrată de pe mal), apare zeița naturii, care te face cavaler.
Poate ai încercat să te duci în spatele castelului (având în vedere că pe poartă nu se poate intra). Acolo dai peste un vrăjitor ramolit care, dacă nu ești cavaler, te face broască. Dar, fiind cavaler, îti dă voie să treci. Sus în turn găsești o rețetă pentru vrajă. Nu coborâ încă jos, pentru că nu ai tot ce-ți trebuie.
Du-te în mănăstire și ia relicva călugărilor, osul de sub crucifix. Dacă te enervează protestele calugărilor te poți bate cu ei, dacă nu... fugi prin subsol. Du osul la cercul de statui. Pentru a face vraja mai ai nevoie de o carte de magie. Ai observat probabil până acum (dacă nu, ai să observi de acum încolo) ușa casei de lângă castel cea izolată de sat, se deschide singură când treci pe lângă ea. Înăuntru, dai peste o tipă insistentă. Nu-i da atenție (sau...cum crezi), ia mătura de jos, încalecă (pe mătură) și dă-i bătaie spre turnul vrăjitorului.
Călare pe mătură, coboară pana la baza turnului. Aici vei găsi o statuie vie care păzește trecerea. Dacă stai cât mai în dreapta, nu te poate atinge, așa că i-o tragi scurt. Mai încolo dai de doi pitici invizibili, pe care, cu tot respectul, îi cotonogești vitejește.
Coboară călare pe mătură în subterane (eu am trecut prima dată nefiind călare pe mătură, am reușit să păcălesc mecanismele de pe acolo. Nu de alta dar, fiind mai pașnic, am trecut de statuia aia vie mergând tiptil).
Subsolul e foarte întins și poți explora o grămadă de vreme, pui mâna pe o armură, dai peste un rege schelet, sau, mă rog, de scheletul unui rege, peste o clonă de-a ta, peste un soi de harem... o sumedenie de treburi. Un singur lucru e cu adevărat important: cartea de magie. O iei si, ascultând de sfatul piticului de la fața locului, nu mergi mai departe, ci te întorci la cercul de statui unde, împreună cu osul, faci o vrajă de mai mare dragul. Capeți astfel o armă de toată frumusețea și eficientă. Cobori acum din nou în camera de unde ai luat cartea și, de data asta, mai bine înarmat, mergi mai departe pe scări în jos.
Aici dai peste versiunea înregistrată a goriloiu-lui shareware ce bântuie la suprafață. Oricum, tipul e foarte simpatic, are o filosofie a lui, aparte. Iți propune un târg reciproc avantajos: tu să-i dai osul (acum armă periculoasă) și el îți dă drumu'. Eu n-am avut curiozitatea să accept. Cel mai cinstit lucru pe care îl poți face, este să o iei la fugă. Apare un frumos dragon (verde, pentru cei cu monitoare monocrom). Te bați pe viață și pe moarte, îl caftești corespunzător, eliberezi prințesa adormită și pleci cu dânsa în lume, calare pe calul cel dolofan.
Cu asta... BASTA.
Poți anunța în stânga și în dreapta că ai terminat ECSTATICA și... hai, recunoaște... nu a meritat?
A meritat?
